„Consecințele războiului” de Rubens, manifest pacifist

„The Consequences of War/ Consecințele războiului”, de Peter Paul Rubens, descifrează compoziția, iconografia și contextul istoric al acesteia. Ea arată cum această alegorie barocă transformă pânza într-un important manifest pacifist împotriva ravagiilor războiului în Europa. Tabloul poate fi admirat la Galeria Uffizi din Florenţa.

Peter Paul Rubens (1577-1640) a creat această operă între 1638 și 1639, în plin Război de Treizeci de Ani (1618-1648), un conflict care a devastat o mare parte a Europei. Războiul a opus catolicii și protestanții, dar și puterile Habsburgice și Bourbon, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Polonia și Imperiul Otoman, aducând foamete, epidemii și depopularea masivă a teritoriilor germane.

Peter Paul Rubens nu a fost doar un pictor, ci și un diplomat activ dedicat păcii. El a negociat între Filip al IV-lea al Spaniei și Carol I al Angliei în încercarea de a apropia cele două regate, sperând că această alianță va convinge Republica Olandeză să pună capăt ostilităților. Acest rol dublu conferă operei o sinceritate și o profunzime deosebite: artistul pictează atât ceea ce a văzut, cât și de ceea ce se teme.

Ferdinand al II-lea de Medici i-a acordat lui Peter Paul Rubens libertate totală în alegerea subiectului, un privilegiu rar pentru o comandă oficială. Artistul a profitat de ocazie pentru a crea una dintre cele mai „politizate” picturi ale sale, descrisă de istoricul Jacob Burckhardt ca reprezentarea „definitivă” a Războiului de Treizeci de Ani.

Scena se citește de la stânga la dreapta, de-a lungul unei diagonale ascendente puternice, care simbolizează forța irezistibilă a războiului.

În stânga: Europa disperată

Europa, o femeie îmbrăcată în negru, cu voalul rupt, lipsită de bijuterii, ridică brațele spre cer în semn de suferință. Lângă ea, un îngeraș poartă un glob surmontat de o cruce, emblema creștinismului. În spatele ei, ușile deschise ale Templului lui Janus amintesc de obiceiul roman: închise în timp de pace, deschise în timp de război.

În centru: Marte condus de Furia Alecto

Marte, zeul războiului, se năpustește spre dreapta, cu sabia însângerată și scutul în mână, îmbrăcat în armură și coif, învăluit în roșu. Venus, iubita lui, încearcă să-l oprească, îmbrățișându-l, însoțită de Cupidon și Iubiri. Furia Alecto (din grecescul „furie neîncetată”), fluturând o torță, îl târăște pe Marte spre haos; ochii bulbucați evocă nebunia.

În dreapta: ravagiile războiului

Ciuma și foametea, reprezentate ca monștri care scuipă foc, o însoțesc pe Alecto – o aluzie explicită la călăreții Apocalipsei. O mamă își strânge copilul în brațe, simbolizând fertilitatea și caritatea zdrobite de conflict. Un arhitect, cu instrumentele încă în mână, reprezintă distrugerea a ceea ce pacea construise odată.

Pe pământ: simboluri călcate în picioare

O femeie cu o lăută spartă zace pe spate – aceasta este Armonia, incompatibilă cu discordia războiului. Sub picioarele lui Marte se află o carte și un desen, arătând că arta și literele sunt călcate în picioare. Săgeți împrăștiate (Concordia învinsă), un caduceu și o ramură de măslin (atribute ale Păcii) sunt aruncate pe pământ, abandonate.

Iconografie, simbolism și compoziție

Peter Paul Rubens însuși a detaliat semnificația fiecărei figuri într-o scrisoare datată 12 martie 1638, adresată pictorului flamand Justus Sustermans (1597-1681), care lucra atunci pentru familia Medici în Florența. Această corespondență rămâne o sursă esențială pentru înțelegerea alegoriei.

Diagonala puternică care se întinde de la stânga jos la dreapta sus a pânzei creează un sentiment de inevitabilitate. Perspectiva scurtată a figurilor căzute intensifică impresia de colaps și haos. Formele întrețesute seamănă cu o coborâre în iad în stil renascentist, amintind de frescele lui Michelangelo (1475-1564).

Rubens contrastează lumina aurie care o înconjoară pe Venus și Iubirile cu întunericul furtunos din partea dreaptă, subliniind opoziția dintre iubire/ pace și război/ distrugere. Roșul îl domină pe Marte, în timp ce negrul o învăluie pe Europa îndoliată.

„Consecințele războiului” este considerată unul dintre primele mari manifeste picturale pentru pace din istoria artei occidentale. Pictura transcende contextul său istoric pentru a deveni o alegorie universală a suferinței cauzate de toate conflictele armate.