Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  Controversă la Bienala de la Berlin – Trei artiști irakieni își retrag lucrările în semn de protest față de o instalație foto
raed mutar, curatorial

Controversă la Bienala de la Berlin – Trei artiști irakieni își retrag lucrările în semn de protest față de o instalație foto

Lucrarea „Poison soluble. Scènes de l’occupation américaine à Bagdad” din 2013 a artistului francez Jean-Jacques Lebel, care conține imagini cu irakieni torturați și abuzați, a provocat opinii diverse încă de la inaugurarea, în iunie, a Bienalei de la Berlin. Controversa a luat proporții la finalul lunii iulie, iar săptămâna aceasta organizatorii au emis un comunicat în care prezintă scuze. În același timp însă, trei artiști irakieni au anunțat că își retrag lucrările din expoziție.

Bienala de la Berlin a transmis pe 16 august scuze artiștilor irakieni care au protestat față de prezența instalației care cuprinde reproduceri ale fotografiilor făcute de soldați americani la închisoarea Abu Ghraib și apărute în media în 2004, la un an după ce trupele au intrat în țară.

În aceeași zi în care Bienala și curatorii tratau controversa, trei artiști irakieni au spus că își retrag lucrările, menționând că declarațiile făcute de organizatori sunt insuficiente.

La finalul lunii iulie, curatorul irakian Rijin Sahakian a trimis legat de lucrare o scrisoare deschisă semnată de zeci de artiști, inclusiv trei participanți la Bienală care sunt născuți în Irak.

Bienala a mizat pe importanța dovezilor violenței colonialiste

Echipa curatorială a spus inițial că a ales să expună lucrarea datorită importanței de a înfrunta dovezile violenței colonialiste și că regretă faptul că artiștii au fost lezați de piesă. Sahakian și artiștii au afirmat că resping declarația echipei, fiind „o instrumentalizare a muncii noastre și a identității ca irakieni”. În acea scrisoare deschisă, Sahakian a dezvăluit și că un membru din echipa artistică a bienalei, Ana Teixeira Pinto, a demisionat în semn de protest față de lucrarea lui Lebel.

O altă problemă a reprezentat-o faptul că lucrările irakienilor Sajjad Abbas și Raed Mutar erau expuse în apropierea instalației. Au cerut mutarea lor, operațiune care a durat mai multe săptămâni.

Organizatorii evenimentului s-au arătat „consternați” de scrisoarea deschisă publicată pe Artforum. Totuși, au recunoscut că au „subestimat caracterul sensibil al situației”.

„Prezentăm scuze și pentru că nu am reușit să discutăm cu ei, în avans, amplasarea lucrărilor lor și că procesul de mutare a durat atât de mult”, se arată în comunicatul de săptămâna aceasta.

Nu a fost specificat dacă lucrarea lui Lebel va fi înlăturată și a fost menționat că încearcă împreună cu Sahakian și artiștii Abbas, Mutar și Layth Kareem „să găsim o cale de a rezolva situația și să înțelegem daunele provocate”.

Poison Soluble, labirintul care a inflamat participanții la bienală

„Poison Soluble” este o structură de tip labirint, cu pereți suspendați alcătuiți din fotografii cu deținuții de la Abu Ghraib care erau torturați de soldații americani. Printre acestea se află imagini cu sate irakiene lăsate în ruină după ce fuseseră atacate de forțele americane.

Înainte de bienală, Lebel a declarat: „Scopul acestui proiect este să provoace privitorul să mediteze la consecințele colonialismului”.

Sahakian și artiștii irakieni și nu numai nu au văzut lucrurile în același mod. „Nimic din lucrare nu arată informații care lipseau, ceva ce nu am văzut deja. Imaginile care au inundat media globale în urmă cu două decenii nu au făcut decât vizibilă capacitatea SUA de a face lumea să urască și să abuzeze identitatea irakiană”. Ei au fost nemulțumiți că nu au fost consultați anterior cu privire la amplasarea instalației.

Bienala de la Berlin are loc până pe 18 septembrie. Curatorul celei de-a 12-a ediții este artistul Kader Attia.

Foto: lucrare fără titlu a lui Raed Mutar