Controversata colecție Bührle, într-o nouă prezentare la Kunsthaus Zürich
Kunsthaus Zürich, unul dintre cele mai prestigioase muzee elvețiene, își prezintă colecția Emil Bührle „în context”. Bührle a fost un traficant de arme care și-a adunat capodoperele în circumstanțele tulburi ale vânzărilor forțate și jafurilor naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„În istoria colecției Bührle, au existat întotdeauna momente de controversă care răspund semnelor vremurilor, iar acum trăim într-o epocă diferită”, a declarat pentru AFP directoarea muzeului, Ann Demeester, în timp ce prezenta expoziția, intitulată „A future for the past. Bührle Collection: Art, Context, War and Conflict”/ Un viitor pentru trecut. Colecția Bührle: Artă, Context, Război și Conflict”. Dar controversa continuă în privința locului rezervat destinului foștilor proprietari ai acestor tablouri în noua muzeografie.
Muzeul de Arte Frumoase din Zurich a fost criticat atunci când a inaugurat o nouă clădire impunătoare în 2021 pentru a găzdui impresionanta colecție de 170 de lucrări ale industriașului german de origine elvețiană și patron al artelor. Cariera și achizițiile bărbatului sunt o sursă controversată. Înainte de moartea sa, în 1956, traficantul de arme a adunat o colecție vastă de aproximativ 600 de piese, inclusiv lucrări de Manet, Renoir, Degas, Monet, Sisley, Cézanne, Rembrandt, Toulouse-Lautrec, Picasso, Braque, Van Gogh și Gauguin. Unele dintre aceste lucrări fuseseră anterior furate de la evrei sau vândute în grabă de proprietarii lor pentru a scăpa de naziști.
Urmărindu-i parcursul
Între 1936 și 1945, a achiziționat aproximativ 150 de lucrări. După război, s-a descoperit că 13 dintre ele fuseseră furate, iar Bührle a fost nevoit să le returneze. El a achiziționat nouă dintre ele a doua oară, explică muzeul pe site-ul său.
Până în 2015, colecția a fost expusă într-un loc secret din Zurich, dar unele dintre tablouri au fost furate în timpul unui jaf în 2008, ceea ce a determinat muzeul să mute colecția.
Pentru a lăsa în urmă această controversă, Kunsthaus a apelat la experți pentru a reface parcursul unera dintre opere, iar în prezent oferă o expoziție care se dorește a fi transparentă.
Expoziția se deschide cu o explicaţie a traseului capodoperei impresioniste a lui Pierre-Auguste Renoir, „Portretul lui Irène Cahen d’Anvers” (1850), care a fost confiscată de naziști înainte de a fi returnată proprietarilor evrei după război și apoi vândută lui Emil Bührle. „Am considerat că este important să abordăm în mod deschis aspectele problematice care au fost discutate în mass-media în ultimii ani, dar niciodată aici, în casa noastră”, spune Ann Demeester. Drept urmare, muzeul a obținut permisiunea din partea Fundației Colecția E. G. Bührle, proprietara operelor, de a revizui conceptul de prezentare a acestui împrumut privat permanent, lăsând mai mult loc pentru educație și dezbatere.
Un comitet de experți
Pe lângă notele explicative consacrate anumitor opere jefuite și foștilor proprietari evrei, muzeul solicită opiniile vizitatorilor prin intermediul unor sondaje digitale și le permite să asculte punctele de vedere contradictorii ale numeroșilor experți și istorici prin intermediul unor ecrane interpuse.
„Nu ne plac controversele, dar ne plac discuțiile, așa că, dacă un muzeu este un sanctuar pentru imagini frumoase, el este, de asemenea, (…) o platformă de conversație”, susține Ann Demeester.
Chiar înainte de deschiderea expoziției, un comitet consultativ extern format din specialiști implicați în pregătirea ei a decis să renunțe la expoziție. „În ciuda recomandărilor noastre repetate de a acorda spațiul necesar destinului colecționarilor persecutați, jefuiţi și asasinați, doar o mică parte din expoziție este dedicată prezentării și recunoașterii lor”, a declarat un reprezentant al comitetului pentru cotidianul Le Temps. „În măsura în care Emil Bührle a profitat de acest context istoric pentru a-și constitui colecția, este problematic să avem impresia că victimele național-socialismului sunt marginalizate”, a adăugat acesta.
Recunoscând „dezacorduri în ceea ce privește realizarea concretă” a expoziției, Kunsthaus a declarat oficial că „regretă” ruptura, dar a făcut apel la continuarea unei dezbateri „valoroase și interesante”.
„Un viitor pentru trecut. Colecția Bührle: Artă, Context, Război și Conflict” va fi deschisă la Kunsthaus Zürich „timp de cel puțin un an”, potrivit muzeului.
Foto credit: Kunsthaus Zürich
