Criticul francez obsedat de Vermeer care a schimbat istoria artei
Johannes Vermeer, astăzi cu o reputație uriașă, era aproape uitat după două secole de la moarte. Revenirea lui neașteptată în lumina reflectoarelor s-a datorat unui singur critic de artă francez.
Când Vermeer a murit în 1675, la doar 43 de ani, era îndatorat și, în afara orașului său natal, Delft, din Republica Olandeză, era practic uitat. Doar 34 de tablouri sunt recunoscute cu certitudine ca fiind pictate de Johannes Vermeer, întrucât el lucra încet și meticulos. Nu lucra într-un atelier mare și nu a lăsat în urmă vreun elev care să se dedice continuării stilului său. Călătorea rar, așa că nu își construise o reputație în marile orașe. Văduva lui a fost nevoită să vândă majoritatea operelor pentru a achita datoriile, iar lucrările sale s-au împrăștiat astfel prin toată țara. Toți acești factori au împiedicat dezvoltarea moștenirii lui Vermeer.
La jumătatea secolului al XIX-lea, Vermeer era atât de puțin cunoscut încât operele lui erau uneori falsificate cu semnătura lui Pieter de Hooch — artist al cărui nume avea o pondere mult mai mare la acea vreme — pentru a le crește prețul.
Cum a revenit în atenție
Criticul de artă francez Etienne-Joseph-Théophile Thoré, colecționar, care a trăit în exil în diverse țări din Europa de Vest între anii 1849 și 1859, din cauza sprijinului acordat radicalilor Revoluției Franceze, perioadă în care scria sub pseudonimul W. Bürger, văzuse pentru prima dată „View of Delft/ Vedere din Delft” (c. 1660 – 1661) a lui Vermeer în 1842 și fusese profund impresionat.
I s-a părut imposibil să găsească alte lucrări ale lui și l-a numit pe artist „sfinxul” său, scrie Artnet. Pe măsură ce călătorea prin Europa, a început să colecționeze tablouri despre care credea că ar fi putut fi realizate de enigmaticul artist.
În 1866, la Palais des Champs-Élysées a avut loc o expoziție de picturi ale Maeștrilor Vechi, iar Thoré-Bürger a contribuit la această expoziție cu șase lucrări de Johannes Vermeer. Au fost expuse și alte cinci tablouri atribuite lui Vermeer, deși câteva dintre ele au fost ulterior reatribuite unor contemporani ai artistului.
Datorită expoziției și celor două articole publicate de Thoré-Bürger despre artist, precum și unui catalog al operelor sale, Vermeer a revenit în lumea artei.
Fata cu cercel de perlă, estimat la 600 milioane dolari
Piața a avut nevoie de timp pentru a recunoaște valoarea lui Vermeer, iar când tabloul „Fata cu cercel de perlă/ Girl With a Pearl Earring” a fost scos la licitație în 1881 a fost vândut pentru doar 2 guldeni și 30 de cenți — echivalentul a 35 de dolari. Astăzi, estimările privind valoarea tabloului ajung la 600 de milioane de dolari.
După moartea sa, o serie de tablouri ale lui Vermeer din colecția lui Thoré-Bürger au fost vândute. Trei dintre ele se află acum în colecții publice: „A Young Woman Standing at a Virginal” (ca. 1670 – 1672) și „A Young Woman Seated at the Virginal” (ca. 1670 – 1672) se află la National Gallery din Londra; „Young Woman with a Pearl Necklace” (ca. 1664) este la Gemäldegalerie din Berlin.
„The Concert” (1664), una dintre cele 13 lucrări furate de la Muzeul Isabella Stewart Gardner în 1990, este considerată cea mai valoroasă operă de artă dispărută din lume, fiind evaluată la 200 de milioane de dolari.
Un alt tablou, „A Young Woman Seated at the Virginals”, care a făcut parte multă vreme dintr-o colecție privată belgiană, a reapărut la Sotheby’s Londra în 2004, unde a fost vândut pentru 30,1 milioane de dolari magnatului cazinourilor Steve Wynn. A fost singurul tablou al lui Vermeer care a apărut la o licitație publică în ultimele opt deceniii și rămâne recordul său la licitație.
Foto: „View of Delft”, Johannes Vermeer; Mauritshuis
