Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  Culorile „dezghețului”. Satul basarabean în pictura anilor 1960
fată din traianul nou, 1967, mihail grecu, uaprm, foto iurie foca

Culorile „dezghețului”. Satul basarabean în pictura anilor 1960

„Culorile «Dezghețului». Satul basarabean în pictura anilor 1960”, expoziție-eveniment la Muzeul Național al Țăranului Român, va fi deschisă în perioada 18 aprilie – 19 mai în Sala Noua Galerie.

Sunt prezentate creațiile a 14 maeștri din stânga Prutului, nume sonore care s-au remarcat prin contribuția la înnoirea limbajului plastic al momentului.

Vernisajul va avea loc în 18 aprilie, la ora 16:00, în prezența ambasadorului Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, a lui Virgil Ștefan Nițulescu, managerul MNȚR. Participă și Ludmila Toma, curatoarea expoziției, istoricii de artă Constantin I. Ciobanu, Dumitri Șibaev și Florina Breazu, președinta Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova.

Expoziția face parte din proiectul cultural „Grecu Rusu Ciobanu și alții. Redefinirea esteticii în Basarabia anilor 1960” prin care Asociația Arbor încearcă să popularizeze, în rândul publicului român, creația artistică a celor mai importante nume ale artei contemporane din Basarabia. Proiectul documentează activitatea artistică a pictorilor de la Chișinău și pune în evidență eforturile de inovare în contextul „dezghețului“ hrușciovist, o perioada istorică care are drept consecință o relaxare a viziunii, o împrospătare a limbajului plastic, care câștigă în dezinvoltură și în intensitate cromatică.

Creații necunoscute, obiecte și filme

Primii care și-au schimbat reperele stilistice au fost pictorii care își începuseră formarea în anii 1940, la București sau Iași, și și-o încheiaseră în perioada postbelică. Este vorba de Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, care au pornit în căutările lor de la realizările postimpresioniștilor și ale fauviștilor, de care fuseseră atrași în tinerețe. Îndrăzneala lor a fost sancționată de responsabilii culturali ai vremii, operele le-au fost criticate și chiar scoase din expoziții. Cu toate acestea, schimbările în gândirea picturală din Basarabia erau ireversibile, în acea perioadă cristalizandu-se școala de artă de la Chișinău.

Trăsăturile specifice școlii moldovenești sunt expresivitatea decorativă și interpretarea subiectelor într-o cheie poetică elevată. Imaginile căpătă adesea semnificație metaforică, simbolică, exploatând și influențe ale tradiției populare. Se văd aceste note ale artei folclorice în reprezentarea bidimensională a obiectelor, în precizia ritmică și în îndrăzneala combinațiilor cromatice și ale texturii materialelor.

Sunt expuse lucrări și obiecte aparținând artiștilor Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, Gheorghe Jancov, Eleonora Romanescu, Olga Orlova, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Sergiu Galben, Ludmila Țonceva, Vasile Toma, Victor Tretiacenco.

Expoziția „Culorile «dezghețului». Satul basarabean în pictura anilor 1960” prezintă, în mare, creații necunoscute, provenite din colecțiile de familie ale artiștilor, din colecții private, completate cu lucrări din patrimoniul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Ținând cont de specificul muzeului-gazdă, expoziția prezintă creații plastice cu tematică rurală, prin care maeștrii basarabeni demonstrează o profundă înțelegere a spiritului artei populare.

Este de asemenea prezentate un material video, realizat de Asociația Arbor, care clarifică contextul istoric și cultural în care au trăit și activat artiștii basarabeni, cu explicații și mărturisiri aduse de istoricii de artă Ludmila Toma, Constantin I. Ciobanu și Tudor Stavilă. În plus, publicul va avea la dispoziție și un catalog al expoziției, cu studii complementare, semnate de istoricii invitați în proiect.

Pe lângă picturi sunt expuse obiecte personale ale artiștilor, un film documentar despre artistul Glebus Sanciuc, promotor al măștilor inspirate din tradiția populară („Glebus”, 1983, regia: V. Jereghi), precum și o colecție de publicații de artă din fondul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și colecții private.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Noua Galerie, până în 19 mai, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

Foto: „Fată din Traianul Nou” (1967), de Mihail Grecu (c) Iurie Foca