Cum a revenit suprarealistul Henry Orlik în atenție după 50 de ani

Henry Orlik, artist cândva promițător, despre care criticii din anii 1970 au spus că va rămâne în istoria artei, a petrecut jumătate de secol „în umbră”, continuând să picteze peisaje suprarealiste.

Acum, el are parte de o amplă retrospectivă. „Henry Orlik: Cosmos Of Dreams” este găzduită în perioada 9 – 20 august de Maas Gallery din centrul Londrei.

Curatoriată de Grant Ford, specialist la Sotheby’s timp de trei decenii, până în 2016, și fondatorul noii galerii care îl reprezintă pe Orlik, Winsor Birch, expoziția va putea fi vizitată între 23 august și 6 septembrie și la Parade, în Marlborough. Ford s-a axat pe primele lucrări ale lui Orlik, unde gesturile sale caracteristice sunt mai pronunțate. Cu timpul, spiralele lui s-au diminuat, iar lucrările au devenit mai mari, spune curatorul.

În anii 1970, când Orlik a expus alături de lucrări semnate René Magritte și Francis Picabia, criticii au pariat că va intra în istoria artei. Artistul a făcut eforturi ca asta să nu se întâmple și abia după 50 de ani de când s-a retras din lumina reflectoarelor a fost de acord cu prima expoziție majoră a picturilor sale onirice.

Dezgustat de lăcomia dealerilor de artă

Henry Orlik, în vârstă de 77 de ani, locuiește în prezent lângă Marlborough, în Wiltshire. La vârsta de 20 de ani, talentul i-a fost recunoscut ca fiind excepțional. A participat la Expoziția de vară a Academiei Regale și a avut o expoziție personală sold-out la centrul de artă suprarealistă Acoris din Londra, participând și la expozițiile mixte „Surrealist Masters” cu unele dintre cele mai mari nume ale lumii.

Un critic i-a descris lucrările ca fiind „strălucitoare din punct de vedere tehnic” și a prezis că nu va mai fi „necunoscut pentru foarte mult timp”. Însă Orlik a fost dezgustat de lăcomia dealerilor, consternat de faptul că o mare parte din prețul de vânzare ajungea la ei, „lăsând foarte puțin pentru mine, artistul”.

A refuzat să le permită să se ocupe de lucrările lui și pur și simplu s-a retras din viața publică, pictându-și tablourile fără vreun interes în promovarea lor comercială. A trăit modest într-o casă socială, cu sprijinul mamei lui, care i-a recunoscut de asemenea talentul.

Recent, Grant Ford l-a convins să permită ca picturile care au rămas ascunse și nevăzute să fie expuse. Curatorul este de părere că stă în fața unui „grup extraordinar de picturi ale unui artist care ar trebui să fie considerat unul dintre marii noștri”.

Orlik, acum paralizat, primește mare parte din vânzări

Henry Orlik s-a născut în 1947, în Ankum (Germania). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tatăl său polonez a servit în forțele armate aliate sub comanda britanică. Mama lui era de origine belarusă și, în timpul invaziei naziste, fusese deportată într-un lagăr din Ankum.

Familia a ajuns în Marea Britanie în 1948 și a trăit în diferite tabere de reinstalare, stabilindu-se în cele din urmă în Swindon. Formarea artistică a lui Orlik a inclus Colegiul Gloucester din Cheltenham.

Introvertit, în ultimele decenii nu a făcut decât să picteze. Un accident vascular cerebral grav, în 2022, i-a paralizat partea dreaptă, privându-l de capacitatea de a lucra. În plus, în timp ce se afla în spital, asociația sa de locuințe l-a evacuat și mai mult de 200 dintre picturile lui au dispărut. Autoritățile locale anchetează acum cazul, după cum a precizat pentru The Guardian curatorul, care l-a descoperit pe artist după ce avocatul unui prieten l-a contactat, cerându-i ajutorul pentru a găsi tablourile.

Ford a fost surprins să descopere că artistul mai avea câteva sute de picturi în posesie. Cele din expoziție au prețuri cuprinse între 3.000 și 40.000 de lire sterline, iar Orlik va primi o mare parte din vânzări. Având în vedere interesul persistent pentru suprarealism, curatorul și galeristul se așteaptă ca valoarea lor să crească în curând.

Fotografie principală: Henry Orlik, „Cannon Balloons”, acrilic pe pânză @ Winsor Birch