Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  De la pânză la marile ecrane – Incursiuni în viețile tumultuoase ale artiștilor (I)
camille claudel

De la pânză la marile ecrane – Incursiuni în viețile tumultuoase ale artiștilor (I)

Viețile multor mari artiști ai lumii au reprezentat subiect de film. De la genii la artiști aflați la început de drum, cu demonii interiori de explorat în lungmetraje care au beneficiat de interpretări pe măsură.

Vincent van Gogh (1853 – 1890)

Cel puțin cinci filme biografice au fost dedicate lui Vincent van Gogh. Primul actor important care l-a interpretat pe artist a fost Kirk Douglas, în „Lust for Life” din 1956, regizat de Vincente Minnelli. Actorul a fost premiat cu un Glob de Aur pentru rol principal, iar Anthony Quinn, cu Oscar pentru rol secundar. În 1990, Tim Roth și Paul Rhys au fost protagoniștii „Vincent and Theo”, de Robert Altman, film centrat pe relația dintre pictor și fratele său, cel care i-a consolidat moștenirea. Ultimele zile ale lui au fost redate în „Van Gogh” din 1991, în care a fost jucat de Jacques Dutronc, premiat cu César. At Eternity’s Gate” (2018), de Julian Schnabel, cu Willem Dafoe nominalizat la Oscar pentru rolul principal, vine cu teoria că Van Gogh a fost ucis.

Unii cineaști s-au inspirat din opera lui Vincent van Gogh pentru a crea. Filmul animat „Loving Vincent” (2017), de asemenea nominalizat la premiile Oscar, transpune ultimele zile ale artistului prin 65.000 de cadre pictate în ulei.
Scurtmetrajul „Crows” din antologia „Dreams” a lui Akira Kurosawa din 1990 nu este un film biografic, însă aici apare Martin Scorsese în rolul Van Gogh și sunt folosite numeroase peisaje pictate de artist.

loving vincent robert glyaczk

Loving Vincent

Frida Kahlo (1907 – 1954)

Popularitatea artistei mexicane Frida Kahlo a crescut tot mai mult începând cu anii ’80. Și datorită filmelor despre viața ei. „Frida, Still Life” (1983) relatează momentele cheie din viața ei – accidentul traumatizant, soțul infidel, alcoolismul și realizarea capodoperelor ei.

În 2002 însă a fost lansat „Frida”, cu Salma Hayek în rol principal, dând strălucire filmului recompensat cu două trofee Oscar (coloană sonoră și machiaj) din șase nominalizări.

Jackson Pollock (1912 – 1956)

Pictorul american Jackson Pollock, reprezentant de marcă al mișcării expresioniste abstracte, a fost portretizat de Ed Harris în filmul lansat în 2000 și pe care l-a și regizat.

În „Pollock” (2000), el oferă o interpretare convingătoare a artistului chinuit de alcoolism, dar posedat de arta sa. Marcia Gay Harden joacă rolul artistei Lee Krasner, soția lui Pollock, care i-a fost alături fără să renunțe la propriile principii. Amândoi au primit câte o selecție la premiile Oscar, cu Harden câștigătoare pentru rolul secundar.

pollock

Pollock

Jean-Michel Basquiat (1960 – 1988)

Julian Schnabel i-a dedicat un film și lui Jean-Michel Basquiat. Lungmetrajul lansat în 1996 îl are protagonist pe actorul Jeffrey Wright și prezintă viața lui Basquiat de la începuturile lui ca artist stradal până la lupta cu faima și drogurile. În plus, filmul face o descriere a scenei artistice din New York-ul anilor ’80. Muzicianul și artistul David Bowie joacă rolul lui Andy Warhol, iar cineastul prezintă și inaugurări de galerii și lumea colorată a artei.

J.M.W. Turner (1775 – 1851)

„Mr. Turner”, de Mike Leigh, povestește viața lui J.M.W. Turner, pictor britanic neconvențional, cu amintirea unei relații romantice la malul mării și aprecierile pe care le-a primit pentru operele sale de artă. Timothy Spall îl întruchipează în filmul care a primit patru nominalizări la Oscar. Tot el joacă și rolul artistului britanic L.S. Lowry în lungmetrajul „Mrs. Lowry and Son” (2019), regizat de Adrian Noble.

Camille Claudel (1864 – 1943)

Sculptorița franceză Camille Claudel a fost interpretată de Isabelle Adjani în filmul omonim din 1988, regizat de Bruno Nuytten.

Claudel, artistă remarcabilă a cărei carieră a fost umbrită de mentorul și iubitul ei Auguste Rodin, este prezentată în filmul care a primit două nominalizări la Oscar, inclusiv pentru interpretare feminină, de la statutul de tânără avidă de cunoaștere la artistă tulburată. Adjani a fost recompensată pentru interpretare la Berlinală și la premiile César.

Mai târziu, „Camille Claudel 1915” (2003), cu Juliette Binoche în rolul principal, a redat-o pe sculptoriță în perioada petrecută într-un azil de bolnavi psihic.

Fotografie principală: Isabelle Adjani în „Camille Claudel”