DOCUMENTAR – Casa Melik, cunoscută drept cea mai veche din Bucureşti deschisă publicului, găzduieşte peste 800 de desene ale lui Pallady
În Casa Melik din strada Spătarului nr.22 din Bucureşti, cu o arhitectură tradițională românească, cerdac închis la etaj, scară interioară și acoperiș cu streașină lată, se află Muzeul „Theodor Pallady”, satelit al Muzeului Naţional de Artă al României.
Expoziția de grafică „Pallady, călător”, care prezintă în imagini, călătoriile artistului în Bretania, Marsilia, Rouen, Brest, Spania, dar şi în Moldova natală, poate fi vizitată aici până la 30 aprilie 2023.
Clădirea este astăzi considerată cea mai veche casă din Bucureşti deschisă publicului, iar în încăperile sale regăsim lucrările lui Pallady şi mai mult de 800 de desene cu nuduri, portrete și interioare, reprezentative pentru perioada pariziană a artistului.
De altfel, în curtea muzeului – subiectul din această săptămână a seriei documentare dedicată de curatorial.ro muzeelor naționale de artă – se află statuia lui Theodor Pallady, realizată din bronz de sculptorul Gheorghe D. Anghel.
Istoria unei case
Muzeul „Theodor Pallady” funcţionează în Casa Melik, care a fost construită în perioada 1750 – 1760 de armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu.
Casa a aparţinut probabil unui mare dregător din Ţara Românească (de unde şi numele străzii), iar după moartea acestuia a fost cumpărată de Kevork Nazaretoglu, negustor armean. El a renovat casa în 1822. Agop, unul dintre fiii lui Kevork Nazaretoglu, a primit această casă cadou de căsătorie din partea tatălui. Fiica sa, Ana, s-a căsătorit cu Jacob Melik, care a studiat arhitectura la Paris cu celebrul Henri Labrouste şi care a reparat casa în 1857, păstrându-i stilul.
El a lăsat prin testament casa comunităţii armeneşti pentru a face din ea „un azil de văduve sărace”. În 1913, casa a fost distrusă de un incendiu în care a murit şi proprietara. Restaurarea clădirii a fost făcută de nepotul familiei Melik, Eugen, în 1920. Iar din 1971, casa găzduieşte Colecţia Serafina şi Gheorghe Răut.
Colecţia soţilor Răut
Gheorghe Răut, director al filialei Băncii Marmorosch Blank din Paris, a locuit în Place Dauphine, nr.12, împreună cu Theodor Pallady, devenind prieteni. După întoarcerea artistului în România, Răut i-a păstrat desenele şi picturile din atelier. Iubitor de artă, Răut a alcătuit la Paris propria colecţie, pe care la sfârşitul anilor ’60 a donat-o statului împreună cu lucrările din atelierul parizian al lui Pallady.
Complexă, colecţia soţilor Răut prezintă pictură europeană din secolele XVI-XIX, sculptură mică, obiecte de artă decorativă, textile, mobilier, ceramică orientală.
Aici se află lucrări de Edmond Aman Jean („Bretone”), Carolus-Duran („Portretul Sofiei Croisette”) şi picturi atribuite lui Edouard Vuillard („Natură moartă”), Camille Corot, Lubin Baugin. Sunt de asemenea, două pânze valoroase aparţinând şcolii engleze, precum şi opere de Jean Al. Steriadi.
Vizitatorul poate să vadă aici colecţia de sculptură ce cuprinde piese de artă antică greco-romană („Tors de bărbat”, „Cap de bărbat”), egipteană, artă din Indochina, artă indiană, chineză, khmeră, artă renascentistă italiană („Tors de femeie”) şi artă franceză.
Între piesele de mobilier se evidenţiază un bufet masiv francez de la mijlocul secolului al XVII-lea, un dulap (bahut) din lemn de stejar, stil Regence, o comodă stil Ludovic al XV-lea.
Piesele de artă decorativă (mobilier şi ceramică, statuete, covoare, tapiserii) completează cele opt încăperi ale Muzeului „Theodor Pallady”.
Credit foto: Muzeul Naţional de Artă al României
