El Greco, Brâncuși și capodopere din muzeele românești, în sezonul expozițional 2026 al MNAR

El Greco, Constantin Brâncuși și capodopere din muzeele românești, desene ale unor prizonieri politici și hărți vechi se numără printre subiectele expozițiilor organizate în anul 2026 de Muzeul Național de Artă al României.
Vor fi împrumutate lucrări de la muzee din Spania, Italia, Austria, Grecia, Ungaria și Germania, dar și din colecții private.

Instituția a anunțat, fără a oferi multe detalii, evenimentele care vor fi găzduite la sediile din București, dar și pe care le co-organizează ca parte din Anul cultural România-Italia.

Expoziții deschise la sediile MNAR

• „Muzeul Muzeelor: 100 capodopere din muzeele românești la MNAR” (în colaborare cu muzee din țară): prezintă piese excepționale, alese din colecțiile permanente și din depozitele muzeelor din țară, reunite sub cupola Palatului Regal ca o carte de vizită și totodată o hartă a capodoperelor cu care publicul se poate întâlni de-a lungul și de-a latul țării.
• „El Greco: from Byzantine Icons to International Expressionism” (în colaborare cu muzee din Spania, Italia, Austria, Grecia, Ungaria și Germania): este o expoziție de amploare internațională în care lucrările majore semnate de El Greco din patrimoniul MNAR vor constitui nucleul unei fresce istorice care pornește din sec. XV si merge până în sec. XX, pentru a developa geneza, dezvoltarea și preluarea în modernitate a viziunii artistice idiosincratice a lui El Greco.
• „Brâncuși. Sindromul” (în colaborare cu muzee din țară, colecționari și artiști contemporani) urmărește influența modelatoare a personalității și a operei brâncușiene asupra artei moderne și contemporane românești, felul în care aceasta a configurat mentalul creatorilor și experiențele publicului.
• „Reeducarea prin artă în temnițele comuniste”, la MNAR, în colaborare cu CNSAS – prezentarea în premieră absolută a unei serii de volume reunind desene ale unor prizonieri politici care își manifestau astfel repudierea apartenenței politice anterioare, și îmbrățișau idealurile comuniste sub presiunea sistemului represiv al securității.
• „Colecția de hartă veche și artă nouă Emilian Radu”, la Muzeul Colecțiilor de Artă: expoziția este dedicată unei complexe și diverse colecții de artă și cultură literară și vizuală, acoperind mai multe secole, de la primele tipărituri în limba română la arta contemporană a anilor 2000.
• „Piese alese din Colecția Sorin Costina”, la Muzeul Colecțiilor de Artă: colecția S. Costina este cea mai reprezentativă colecție de artă românească postbelică realizată între anii 1970 – 1990 de medicul Sorin Costina din localitatea Brad, colecția sa devenind o mărturie a culturii neaservite politic.

Expoziții deschise în programul Anul cultural România-Italia

• „Brâncuși: Origins of Infinity”, la Museo dei Fori Imperiali – Mercati di Traiano, Roma, este o expoziție care aduce laolaltă piese de la MNAR, Muzeul de Artă Craiova și Centrul Cultural Brâncuși Târgu-Jiu pentru o primă contextualizare a viziunii brâncușiene din perspectiva educației și experienței sale în arta clasică antică, dar si prin raportare la rădăcinile sale în meșteșugurile populare din Oltenia. Expoziția va fi însoțită de două cataloage, unul dintre acesta fiind dedicat publicării în premieră a Caietului de schițe, datat 1901-1902, intens folosit de Brâncuși în perioada ultimilor ani ai studiilor bucureștene.
• „Romanian Avant-garde: Works and Networks, 1910-1960”, la Fondazione Sicilia, Palermo, în colaborare cu muzee și colecționari din țară, este o selecție dintre cele mai reprezentative producții ale avangardei istorice din România, la care se adaugă o secțiune ampla din publicațiile avangardei românești, prezentând conexiunile și relevanța internațională ale acesteia.
• „La Blouse Roumaine in Art, 1800-2000”, la Museo delle Civilta, Roma (în colaborare cu muzee din țară și din străinătate), este o versiune concentrată a expoziției „RomânIA. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”.

Foto: Artă spaniolă în Galeria de Artă Europeană a MNAR; curatorial