Evenimentele de artă definitorii în 2021

În 2020, a devenit clar că puține lucruri din lumea artei – și din lume în general – ar mai putea rămâne așa cum au fost cândva. După un an în vârtej, 2021 a adus și el schimbări dramatice. Unele dintre cele mai semnificative au fost resimțite de instituții. Unele muzee din Statele Unite și Europa au anunțat schimbări permanente în modul în care funcționează; altele și-au diversificat conducerea și au făcut pași înainte.

Între timp, după întârzierile cauzate de Covid, mult-așteptatele muzee din Europa și Asia s-au deschis și s-au impus ca instituții majore pe piața internațională.

În cadrul pieței de artă, personalități proeminente au contribuit la reluarea evenimentelor precum târguri, licitații de marca și multe altele, care au fost foarte dorite de unii anul trecut.

Mult-așteptatul muzeu al lui François Pinault s-a deschis la Paris

Colecționarul François Pinault a încercat să deschidă un muzeu la Paris de două decenii. Visul său a fost realizat anul acesta când Bourse de Commerce, un spațiu masiv privat de artă situat într-o fostă bursă din Paris, a început să primească în sfârșit vizitatori. După ani de așteptări și o investiție de 195 de milioane de dolari de la Tadao Ando, ​​Bursa de Comerț oferă acum o casă de lux pentru colecția de top a fondatorului Kering. Atunci când muzeul s-a deschis, după două întârzieri cauzate de Covid, a existat o expoziție David Hammons – o prezentare extrem de neobișnuită pentru un artist a cărui lucrare este rareori văzută în public. Alături de el au fost lucrări de Cindy Sherman, Ser Serpas, Urs Fischer și alții, spune Alex Greenberger pentru Artnews.

Artiștii cubanezi au protestat față de abuzurile la care sunt supuși

Pe tot parcursul anului 2021, artiștii cubanezi au condus proteste față de abuzurile împotriva drepturilor omului și a cenzurii în țara lor – și s-au confruntat periodic cu amenințarea cu închisoarea din această cauză. Pe măsură ce mulți au ieșit în stradă, artiști precum Luis Manuel Otero Alcántara au fost reținuți pentru perioade lungi de timp. Un val de activism a explodat în jurul Bienalei de la Havana, cu peste 400 de lucrători culturali din întreaga lume, inclusiv Tania Bruguera, Teresita Fernandez și Walid Raad, care au semnat o scrisoare deschisă prin care denunțau abuzurile împotriva drepturilor omului comise de guvernul cubanez în ultimul an. Artiștii Julie Mehretu, Theaster Gates și Marina Abramović, precum și curatorul Hans Ulrich Obrist, au fost unele dintre figurile care și-au oferit public sprijinul pentru boicot.

Un monument controversat al generalului Robert Lee a fost demontat

Pe fondul protestelor Black Lives Matter din 2020, activiștii au cerut demontarea monumentelor care onorează figurile rasiste, în special cele ale lui Robert E. Lee, generalul confederat și proprietarul de sclavi. În 2021, multe dintre aceste monumente au fost în cele din urmă retrase. Cea mai mare dintre ele a fost o statuie a lui Lee călare pe un cal care, de ani de zile, se afla pe un piedestal în Richmond, Virginia.

UNESCO a recomandat restituirea marmurelor din Parthenon

În octombrie, Consiliul UNESCO a concluzionat, în ședința anuală de la Paris, să recomande Marii Britanii să înceapă discuții despre deținerea statuilor faimoase din Partenon pe care le deține la British Museum din Londra. Eterna controversă cu privire la cine ar trebui să păstreze frizele din Partenon, Grecia sau Marea Britanie, ar trebui discutată de cele două părţi implicate.

Prima femeie director la Muzeul Luvru

Este un fapt binecunoscut că majoritatea muzeelor ​​de top din lume sunt conduse de bărbați albi și așa a fost întotdeauna. Un semn de progres a apărut când Luvru a numit-o în mai pe Laurence des Cars drept următorul său manager, marcând pentru prima dată în istoria de 228 de ani a muzeului când o femeie urma să preia cârma. Des Cars, fostă directoare la Musée d’Orsay și Musée de l’Orangerie, este fiica jurnalistului şi scriitorului Jean des Cars, nepoata romancierului Guy des Cars. Specialistă în arta secolului XIX şi începutul secolului XX, ea va lupta pentru un acces mai mare al tinerilor la muzeu, pentru restituirea operelor furate de nazişti sau pentru expoziţii legate de dezbateri de actualitate, scria Le Figaro.

Muzeul M+ din Hong Kong a fost inaugurat

După mai mult de un deceniu de pregătire, muzeul M+ de artă contemporană din Hong Kong a fost deschis în noiembrie. Cu o suprafață de 65.000 de metri pătraţi, muzeul conţine 33 de galerii. Este creaţia arhitecţilor elveţieni Jacques Herzog şi Pierre de Meuron, laureaţi ai premiului Pritzker în 2001, și promite să rivalizeze cu muzee precum Centrul Pompidou de la Paris, Tate Modern din Londra sau MoMA de la New York.

Boom-ul NFT a surprins piața de artă

Deși NFT-urile (non-fungible token, certificate digitale unice) există încă din anii 2010, doar pasionații de blockchain știau cu adevărat ce sunt până de curând. Cu toate acestea, după ce criptomonedelor le-a crescut prețul, oamenii au observat câți bani s-ar putea câștiga rapid vânzând lucrări de artă digitală. Piața de artă a luat în serios NFT-urile abia după vânzarea lucrării lui Beeple „Everydays: The First 5000 Days” (2021) pentru 69 de milioane de dolari la Christie’s. Pentru artiștii digitali, această revoluție a fost un vis devenit realitate.

Visul lui Christo de a împacheta Arcul de Triumf de la Paris, realizat

„Împachetarea” Arcului de Triumf din Paris, ultimul proiect al artiştilor Christo şi Jeanne-Claude, a fost realizată postum, în septembrie. Christo a lucrat la proiect decenii, dar a putut fi realizat abia după moartea sa. Proiectul a costat 14 milioane de euro. A fost o cifră mult mai mare decât pentru „Wrapped Reichstag” de la Berlin în 1995 (cinci milioane) şi decât „The Gates” în 2005 la New York (patru milioane).

Met a retras numele Sackler din spațiile de expoziție

Metropolitan Museum of Art din New York şi membrii familiei Sackler au anunţat că instituţia culturală renunţă la numele acesteia, deoarece familia este legată de Purdue Pharma, producător blamat pentru criza opioidelor. Şapte spaţii expoziţionale ale Met purtau numele Sackler. Printre aceste spații se număra una dintre cele mai intens vizitate secțiuni ale muzeului, o galerie în care se află Templul lui Dendur. La nivel global, mai multe muzee importante au luat de asemenea decizia de a se distanţa de familie, inclusiv Tate Museum şi National Portrait Gallery din Marea Britanie şi Luvru din Paris.

Germania a inițiat restituirea a sute de bronzuri din Benin

Cererile de restituire a Bronzurilor din Benin – un depozit de artefacte furate din Regatul Beninului în 1897 de trupele britanice – au căpătat amploare în ultimii câțiva ani. Când Germania a anunțat intenția de a trimite înapoi sute de obiecte din această colecție în 2022, a fost dovada că muzeele încep să asculte apelurile activiștilor. Vestea a fost o surpriză plăcută: Germania deține câteva bronzuri din Benin, în comparație cu Marea Britanie și alte țări, și totuși a stabilit un nou standard ca și alte țări să o urmeze. Metropolitan Museum of Art și Smithsonian Museum of African Art se află între instituțiile care au trimis înapoi unele dintre bronzurile din Benin deținute, după anunțul Germaniei.

Foto credit: Bource de Commerce – Pinault Collection