Expoziția aniversară George Tzipoia, la MNȚR
O expoziție dedicată celei de-a 80-a aniversări a artisului George Tzipoia este găzduită de Sala „Irina Nicolau” a Muzeului Național al Țăranului Român în perioada 29 aprilie – 18 mai.
„Aripi și Stele, La Porțile Sacrului, Documente ale existenței” reprezintă încununarea unor eforturi materializate prin alte două expoziții personale de anul trecut, antedatate și dedicate și acestea celor 80 de ani, neîmpliniți atunci, de la Muzeul Național al Literaturii Române, în aprilie 2024, și de la Palatul Parlamentului, în septembrie 2024.
Și această expoziție este dedicată de George Tzipoia memoriei tatălui său, artistul plastic Alexandru Țipoia (1914 – 1993) și operei sale.
Despre George Tzipoia
Născut la 6 mai 1945, în București, în casa familiei sale din str. Lt. Aviator Gh. Caranda 79, actuala „Casă Memorială – Muzeu pictor Alexandru Țipoia”, pe care familia sa a deschis-o în 2019, devenind de atunci de utilitate publică, George Tzipoia a crescut și s-a format într-o ambianță artistică creatoare cu totul specială.
Sub comunism, familia bunicului Gheorghe Țipoia a suportat vicisitudinile regimului totalitar opresiv, din cauza condiției sale „burghezo-moșierești”: pușcărie, expropriere, reducere la supraviețuire; tatăl, pictorul Alexandru Țipoia, ca artist, a fost „tras pe linie moartă”, fostul Consiliu al Culturii și Educației Socialiste refuzându-i expoziția retrospectivă în 1978.
La Facultatea de Arte Plastice a Universității din București, George Tzipoia l-a avut profesor pe pictorul Traian Brădean, unul din cei mai buni elevi ai lui Alexandru Ciucurencu. A devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România în 1974.
În 1982, plecând într-o călătorie de studii în Occident, cere azil politic la Geneva, Elveția fiind țara stră-străbunicului său, Louis-Adolphe Leyvraz, fondatorul coloniei elvețiene din București în 1839. Timp de 43 de ani, întreaga sa operă a fost creată în afara României. După Revoluția din 1989, și-a împărțit timpul între București, Geneva și Evires.
Ceea ce îi caracterizează, în ansamblu, opera este dorința de sinteză și spiritualizare filosofică, un efort continuu de înălțare către o sacralitate laică, nereligioasă canonic.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala „Irina Nicolau”, în perioada 29 aprilie – 18 mai 2025, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.
