Expoziția “Carte rară din epoca domniilor fanariote” poate fi admirată la Palatul Suţu, până pe 20 martie

Evenimentul este organizat şi în contextul în care în 2021 s-au împlinit 200 de ani de la sfârșitul regimului fanariot, care în Țara Românească a început de facto în 1716 și s-a încheiat în 1821. Este astfel o ocazie pentru o privire retrospectivă asupra realizărilor culturale ale acestei controversate epoci din perspectiva cărții și tiparului.

Pe fundalul teoretic al reconsiderărilor istoriografice contemporane și cu suportul documentar al cărții vechi și rare din patrimoniul muzeului, Muzeul Municipiului Bucureşti (MMB) intenţionează să contureze o altă imagine a acestei perioade, percepută ca plină de abuzuri, tiranie şi regres. Principii fanarioți au fost acuzați că au alungat limba română de la Curtea domnească şi din Şcoală, înlocuind-o cu limba greacă, că au sprijinit instituirea monopolului Bisericii asupra Tiparului şi că au introdus Cenzura. Li s-a reproșat că nu au înființat tipografii și că au lăsat tipărirea cărților în grija mitropoliţilor care, fiind în majoritate de origine greacă, nu ar fi fost interesați să scoată la lumină cărţi în limba română.

Dacă din perspectivă politică, fiscală, economică și militară domniile fanariote au avut aspecte negative, în plan cultural au adus o deschidere către civilizația occidentală, în special spre cea franceză, după 1774. Demersul muzeal se dorește un argument, susținut cu mijloace expoziționale, că această epocă nu reprezintă o perioadă de stagnare şi de imitare epigonică a trecutului, ci un evident progres, pregătind renaşterea naţională din prima jumătate a veacului al XIX-lea.

Domnitorii fanarioți au iubit cărțile, învățătura și pe cei învățați, iar tiparul a jucat un rol important în proiectele lor de reformare a societății. Cei mai mulți dintre ei au fost oameni cultivați, unii au scris și au tradus cărți sau au avut biblioteci însemnate. Sub patronajul lor s-au înființat școli și tipografii, deopotrivă românești și grecești și s-au publicat mai multe cărți în limba română, decât în greacă. Tot ei au emis primele reglementări în domeniul tipăririi și vânzării de carte în Țările Române.

În această perioadă în Țara Românească au funcţionat zece tipografii (la București, Râmnicu-Vâlcea și Buzău), în care s-au imprimat peste 300 de tipărituri în majoritate în limba română, dar și în greacă și slavonă. Principalii editori au fost înalții ierarhi, deopotrivă români şi greci, care au făcut din tipografiile lor adevărate case editoriale. Tiparul a fost folosit ca mijloc de răspândire a ştiinţei de carte, de consolidare a Ortodoxiei interne, de susţinere a Ortodoxiei româneşti din Transilvania, precum şi de sprijinire a Ortodoxiei sud-dunărene şi orientale.

Expoziția prezintă tipărituri publicate în timpul domniilor fanariote selectate din fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului București. Ele se încadrează în categoria carte românească veche și rară și constituie surse documentare pentru istoria culturală a secolului fanariot. Fiind mai ales obiect de studiu pentru specialiști, aceste volume sunt mai puțin cunoscute publicului larg.

Foto şi text: MMB