Expoziție-eveniment Gheorghe Jankov, la Arbor.art.room

Expoziție-eveniment „Solitudine. Leitmotivul pictorului Gheorghe Jankov”, îngrijită de istoricul de artă Ludmila Toma, este deschisă la Arbor.art.room din București în perioada 15 ianuarie – 15 februarie.

Opera pictorului basarabean de origine ucraineană a fost trecută, pe nedrept, pe „lista uitării”. Expoziția prezintă o serie de portrete și peisaje din colecția lui Maxim Dovbîș, lucrări care dezvăluie, la câteva decenii după moartea artistului plastic, îndrăzneala căutărilor artistice în contextul socio-politic complicat din Basarabia din a doua jumătate a secolului trecut.

Gheorghe Jankov (n. 1921, Voznesensk, reg. Mîkolaiv, Ucraina – d. 1991, Chișinău, Republica Moldova), absolvent al Școlii de Artă din Odessa (1941), s-a încadrat în mod organic, în anii 1950, printre pictorii novatori din Basarabia. Practicant al tuturor genurilor picturii, a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici (1963) și a traversat mai multe etape de creație. Și-a desăvârșit cultura plastică în contextul picturii tonale, apoi, în anii 1960 – ai „dezghețului” –, a tins către o expresivitate decorativă, obținută prin ritmicitatea formelor abstractizate și a acordurilor cromatice, potrivit Ludmilei Toma. Compozițiile din perioada târzie se deosebesc prin dominanta grafică a stilului (Portretul gimnastei Larisa Robu, 1971; Poetul Gheorghe Vodă, 1977). În tablourile cu subiect industrial, desenul detaliat al gurilor umane se combină cu forme industriale amplificate, tipice pentru cubismul lui Léger (Portretul inginerului P. E. Homenco, 1970).

Artistul a simplificat deseori în stil „primitivist”, dar procesul a fost organic, condiționat de trăsăturile de caracter, de sensibilitatea sufletului său sincer și deschis. Cel mai mult l-au atras motivele simple ale vieții de la țară. Pentru a caracteriza oameni de vârste și destine diferite a găsit mijloace diverse de lucru cu desenul și culoarea. În unele cazuri a tipizat anumite însemne exterioare (Moș Vasile Furunduc, 1969), în altele a stilizat trăsăturile feței, trimițând la modele ornamentale (Fată din Pârjolteni, 1968).

Peisajele marginilor de sate sau orașe includ adesea inscripții cu litere masive, dar aceste metode de tip conceptual nu-l împiedică pe artist să armonizeze corespondențele cromatice, uneori neașteptate: de pildă, pete vișiniu-închis și măslinii (Fântâna, 1967).

În ciuda diversității de subiecte, în lucrările lui Gheorghe Jankov se distinge ca leitmotiv singurătatea. E sentimentul pe care-l transmit figurile femeilor triste (Bătrână la poartă, 1968; Văduva, 1970), ale bătrânilor părăsiți (Rămași singuri, 1974), ba chiar și stâlpului de care e prins un megafon, în fața unui club de pe o stradă pustie (Zăduf, 1968).

Expoziția „Solitudine. Leitmotivul pictorului Gheorghe Jankov” e vernisată în 15 ianuarie, între orele 16:00 – 20:00, și poate fi vizitată, până la 15 februarie, de miercuri până sâmbătă, între orele 12:00 și 18:00.

Credit fotografie principală: Andrei Grigore