Expoziții de vizitat în Europa în 2026

Șapte cele mai interesante expoziții de artă organizate în Europa în 2026 au în centru nume ca Paul Cézanne, la Fondation Beyeler, Henri Matisse, la Grand Palais, și Mark Rothko, în Florența.

Cézanne, la Fondation Bayler

Aproximativ 80 de picturi în ulei și acuarele din colecții private și instituționale semnate Paul Cézanne sunt prezentate în perioada 25 ianuarie – 25 mai la Fondation Bayler din Basel.

După expoziția „EY: Cezanne” la Tate Modern, care a fost inaugurată în 2022, și „Cézanne la Jas de Bouffan”, care a fost deschisă în vara 2025 în orașul natal al artistului, Aix-en-Provence, Fundația Beyeler din Basel organizează o expoziție monografică dedicată maestrului francez în 2026.

Expoziția se concentrează pe ultima fază a carierei lui Cézanne, când puterea lui artistică a atins apogeul în lucrările create în atelierul său din sudul Franței, inclusiv peisajele din Provence și Montagne Sainte-Victoire.

„Yellow. Beyond Van Gogh’s Favourite Colour”, la Van Gogh Museum

„Yellow. Beyond Van Gogh’s Favourite Colour” poate fi vizitată la Van Gogh Museum din Amsterdam în perioada 13 februarie – 17 mai.

Culoarea galben ocupă un loc special în estetica de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Vincent van Gogh și-a dezvoltat propria obsesie pentru aceasta. Seria sa de floarea-soarelui celebrează aspectul variat al ei în natură. Pictorul a surprins florile ascuțite, celeste în nuanțe de auriu și muștar, pentru că, potrivit prietenului său artist Emile Bernard, galbenul era culoarea sa preferată, „simbolul luminii pe care o căuta în inimile oamenilor, precum și în operele de artă”.

Expoziția folosește floarea-soarelui lui Van Gogh ca punct de plecare pentru a analiza esența galbenului, explorează arta, moda, muzica și literatura din jurul anului 1900 și include o instalație luminoasă realizată de artistul contemporan Olafur Eliasson.

„The First Homosexuals”, la Kunstmuseum Basel

Adaptată după expoziția din 2025 de la Wrightwood 659 din Chicago, „The First Homosexuals: The Birth of a New Identity, 1869 – 1939” din Basel va prezenta aproximativ 100 de lucrări – inclusiv picturi, sculpturi, lucrări pe hârtie și fotografii – care urmăresc perioada dintre anii 1860, când termenul „homosexual” a apărut pentru prima dată în lumea germanofonă, și anii 1930, când subculturile queer vibrante din Germania Weimarului au fost eliminate de al Treilea Reich.

Expoziția din Basel are loc în perioada 7 martie – 2 august 2026.

„Rothko in Florence”, la Palazzo Strozzi

Relația intimă a artistului expresionist abstract Mark Rothko cu Florența și influența tradițiilor artistice italiene asupra practicii sale sunt evidențiate în expoziția „Rothko in Florence” de la Palazzo Strozzi, în perioada 14 martie – 23 august.

Curatoriată de fiul său, Christopher Rothko, și Elena Geuna, retrospectiva retrasează cariera lui Rothko prin peste 70 de lucrări din anii 1930 până în anii 1960, examinând influența artei italiene în diferite perioade – de la construcția spațială renascentistă și abordările figurative din lucrările sale timpurii până la picturile eterice în câmpuri de culoare care evocă un sentiment de transcendență care amintește de reprezentările divine ale maeștrilor italieni.

În 1950, Mark Rothko a ajuns prima dată la Florența împreună cu soția sa, Mell, în timpul unei excursii în Italia. Acolo, a descoperit frescele lui Fra Angelico din San Marco și vestibulul Bibliotecii Medicee Laurențiene, realizat de Michelangelo. Rothko a fost fascinat de aceste capodopere, cea din urmă inspirându-l să creeze picturile murale „Seagram” la sfârșitul anilor 1950. S-a întors la Florența pentru a doua oară în 1966.

Expoziția include două proiecte satelit la Museo di San Marco și la Biblioteca Medicea Laurenziana.

„Matisse: 1941 – 1954”, la Grand Palais

Grand Palais, în colaborare cu Centrul Pompidou, expune mai mult de 230 dintre lucfrările realizate de Henri Matisse între anii 1941 și 1954, când artistul suferea în urma unei operații pe fondul cancerului cu care fusese diagnosticat.

Matisse a murit în 1954, la vârsta de peste 80 de ani, și a lăsat în urmă un capitol care includea picturi, desene, cărți ilustrate, textile și vitralii.

Printre lucrările remarcabile expuse se numără panouri monumentale, desene în tuș și cerneală, cartea de artist „Jazz” a lui Matisse și unele dintre excepționalele decupaje ale sale: „La Tristesse du roi”, „Zulma”, „La Danseuse créole” și „Nus bleus”.

Expoziția are loc în perioada 24 martie – 26 iulie.

„Maria Lassnig and Edvard Munch: Painting Flow = Life Flow”, la Hamburger Kunsthalle

O expoziție care îi are în centru pe artiștii Maria Lassnig și Edvard Munch este găzduită de Muzeul de Artă din Hamburg în perioada 27 martie – 30 august.

Cei doi s-au născut la mai bine de jumătate de secol distanță – Lassnig, în Germania, în 1919, activând în Austria, și Munch, în Norvegia, în 1863 – însă sunt uniți de abordarea expresivă a mediului lor de exprimare. Cele mai cunoscute imagini ale lui Munch sunt reprezentări ale singurătății și anxietății existențiale, în timp ce figurile lui Lassnig sugerează adesea un profund disconfort față de propriul corp. Ambii artiști au manipulat culoarea pentru a transmite sentimente și au privilegiat reprezentarea senzațiilor în detrimentul oricărui tip de realism.

Titlul expoziției, „Fluxul picturii = fluxul vieții”, provine dintr-un tablou al lui Lassnig și indică, potrivit prezentării, „legătura inseparabilă dintre artă și viață”. Astfel, muzeul își propune să integreze biografiile dramatice ale acestor artiști. Niciunul dintre ei nu s-a căsătorit vreodată, iar practicile lor demonstrează atât o reflecție profundă, introspectivă, cât și o tensiune între independență și dorința de a se conecta.

Lee Miller, la Musée d’Art Moderne de Paris

O expoziție cu lucrări ale fotografei Lee Miller este deschisă între 3 aprilie și 26 iunie la Muzeul de Artă Modernă din Paris.

De-a lungul vieții, ea a acceptat noi provocări. Anii petrecuți la Vogue au fost înlocuiți de explorări suprarealiste ale corpului, în colaborare cu iubitul ei de atunci, Man Ray. Miller a continuat să realizeze fotografii de stradă în Paris și a documentat frumusețea atemporală a Egiptului și Siriei. Tocmai când începea să fie recunoscută ca artistă aclamată, sfidând așteptările legate de gen, a devenit fotojurnalistă de primă linie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Imaginile sale din lagărele de concentrare naziste rămân documente istorice cruciale.

Această retrospectivă a debutat la Tate Britain, înainte de a ajunge la Musée d’Art Moderne din Paris.