Femei în artă – Amalia Mesa-Bains, șase decenii de activism pentru o schimbare reală în lumea artei
Amalia Mesa-Bains, artistă, cercetătoare și activistă multipremiată, este cunoscută pentru instalații de mari dimensiuni și intepretări ale artei Chicano, dar și pentru faptul că timp de șase decenii a militat pentru o transformare reală în lumea artei, cu scopul de a schimba sistemele care au marginalizat mult timp artiștii de culoare, femeile artiste și artiștii queer.
Generații de artiști, cercetători, curatori și scriitori care au urmat sunt îndatorate femeilor de culoare precum Mesa-Bains, a cărei retrospectivă „Arheologia memoriei/ Archaeology of Memory”, derulată până pe 13 august 2023 la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive (BAMPFA), este rodul tuturor eforturilor sale.
Aceasta este prima retrospectivă muzeală a artistei în vârstă de 79 de ani și una dintre cele câteva zeci de expoziții personale pe care le-a avut până în prezent. Sunt expuse lucrări din diverse perioade de creație, unele cunoscute precum „Transparent Migrations” (2001), care este o reflecție asupra călătoriilor periculoase ale migrațiilor. Un dulap făcut din oglinzi se află într-un câmp de sticlă spartă, traversat de două sculpturi de plante agave. Înăuntru, un veșmânt de nuntă al artistei atârnă deasupra mai multor obiecte așezate cu grijă.
Tot aici se află și „An Ofrenda for Dolores del Rio” (1983 – 1991), „Library of Sor Juana Inés de la Cruz” (1994 – 2021) și „Queen of the Waters, Mother of the Land of the Dead: Homenaje a Tonantzin/Guadalupe” (1992).
Transparent Migrations, 2001. Foto: Michael Karibian / The Museum of Fine Arts, Houston
Inovații ale formelor sacre
Născută în 1943, în Santa Clara (California), a studiat pictura și psihologia clinică, domeniu în care deține și un doctorat, a participat la zeci de expoziții de grup și, din 1985, este și curator, iar printre funcțiile pe care le-a deținut în instituții de artă se regăsește cea de director al The Institute for Visual & Public Art, la California State University (1997 – 2014).
Mesa-Bains s-a străduit să aducă arta Chicana în sfera mai largă a artei contemporane americane prin inovații ale formelor sacre, cum ar fi altares (altarele casnice), ofrendas (ofrande pentru morți), descansos (locuri de odihnă pe marginea drumului) și capillas (altarele din curtea casei). Și-a extins instalațiile de la spațiile domestice pentru a include laboratoare, forme de bibliotecă, grădini și peisaje, concentrându-și atenția asupra politicii spațiului pentru a evidenția ștergerea colonială a diferențelor culturale preexistente și încă supraviețuitoare în comunitățile indigene și mexicano-americane colonizate.
Multe dintre aceste lucrări oferă o perspectivă feministă asupra vieții domestice a femeilor imigrante și mexicano-americane în diferite perioade istorice – mai ales seria de instalații în patru părți „Venus Envy”, care a fost creată de-a lungul mai multor decenii.
Aflată la confluența dintre diversitatea culturală, spiritualitatea centrată pe mediu, preluată din viziunile ancestrale non-occidentale ale lumii și feminismul intersecțional, Amalia Mesa-Bains e considerată una dintre cele mai proeminente voci ale artei feministe Chicanx din generația sa.
