Femei în artă – Betye Saar, între concret și eteric
Betye Saar și-a început în design cariera de peste șapte decenii, apoi a trecut la gravuri, instalații și asamblaje interactive, desene în tuș și performance, este considerată pionieră a esteticii feministe din a doua generație, vorbește despre propria viață, dar și despre experiența colectivă a populației de culoare din Statele Unite.
Născută în Los Angeles, în 1926, Saar s-a mutat cu familia la Pasadena la începutul anilor 1930, cu puțin timp înainte de moartea tatălui său, în 1931. Pasadena i-a oferit o bază culturală și artistică bogată, iar ea a participat activ la cursuri de artă și artizanat, care i-au permis să experimenteze o varietate de abordări în realizarea obiectelor. Inițial studentă la design la Pasadena City College, Saar s-a transferat la Universitatea din California, Los Angeles, pentru a studia designul interior. După absolvire, în 1949, a construit o comunitate artistică împreună cu doi nou-veniți în Los Angeles, designerul de bijuterii Curtis Tann și artistul William Pajaud. Mai târziu, Saar și Tann au fondat o afacere cu emailuri, Brown and Tann, care a fost prezentată în revista Ebony în octombrie 1951.
Asamblaje radicale, cu mesaj
După ce a văzut, în 1967, o retrospectivă Joseph Cornell la Muzeul de Artă din Pasadena, creația ei s-a schimbat. Practica lui Cornell de a colecționa și aranja obiecte găsite în asamblaje a inspirat-o să facă același lucru.
După asasinarea lui Martin Luther King Jr., în 1968, asamblajele ei mistice au devenit din ce în ce mai radicale. Pentru cea mai cunoscută lucrare a sa, „The Liberation of Aunt Jemima” (1972), a înarmat o figură Mammy (stereotipul femeii de culoare americane) cu o pușcă și o mătură, prezentând-o ca o luptătoare nu numai împotriva violenței fizice la care erau supuși americanii de culoare, ci și împotriva reprezentării stereotipare.
„Pentru mine, secretul este să seduc privitorul”, spune Saar. „Dacă reușești să atragi privirea privitorului asupra unei opere de artă, atunci poți să îi transmiți un mesaj”.
Prin instalațiile, obiectele și desenele sale, artista americană meditează asupra identității comunității de culoare, a istoriei rasismului în Statele Unite și discriminării prezente în societatea occidentală.
Opera artistică a ei este adesea autobiografică, dar în același timp vorbește într-un limbaj universal despre experiența colectivă a populației de culoare din Statele Unite și istoria acesteia – de la sclavia de după cucerirea Americii în 1492 până la rasismul care persistă și astăzi. Materialele pe care Saar le folosește în lucrările sale, obiecte găsite și articole de uz cotidian achiziționate de la târguri, piețe de vechituri și vânzări imobiliare, atestă interesul ei atât pentru concret, cât și pentru eteric, pentru inseparabilitatea artei și a vieții.
Moștenirea, resursă pentru generațiile viitoare
Celebră deja, în 1988 a fost invitată de Departamentul de Stat al SUA să viziteze Asia într-o misiune culturală organizată de curatorul E. J. Montgomery. Artista a primit titlul de doctor honoris causa de la California Institute of the Arts și Massachusetts College of Art and Design în 1995, iar opera ei a făcut obiectul unei retrospective majore la Muzeul de Artă al Universității din Michigan, Ann Arbor, în 2005.
Anul acesta, ea a contactat nouă curatori. Le-a mulțumit în scris pentru implicarea lor în opera sa, apoi i-a rugat să o ajute să privească spre viitor, contribuind la crearea unei „resurse pentru generațiile viitoare – curatori, cercetători, scriitori și istorici de artă – care să îi ajute să se conecteze cu esența practicii mele”. Toți cei nouă curatori au acceptat și s-au înscris în Betye Saar Legacy Group, care va contribui la asigurarea faptului că muzeele, istoricii de artă și criticii care doresc să afle mai multe despre artistă vor putea continua să o facă în deceniile următoare.
