Femei în artă – Bridget Riley, pictoriță postimpresionistă a epocii noastre

Bridget Riley, maestră a artei optice, este cunoscută pentru pânzele dinamice, dar și pentru că a fost primul artist britanic contemporan și prima femeie care a câștigat Premiul Internațional pentru Pictură la Bienala de la Veneția în 1968.

Riley a urmat o educație artistică tradițională și a învățat tehnici de desen și pictură, cum ar fi utilizarea tonurilor și a umbrelor pentru a reda în mod realist subiectele sale.

Artista în vârstă de 94 de ani expune la Musée d’Orsay povestea originii creative până la întâlnirea cu opera pictorului postimpresionist Georges Seurat. În 1959, ea a copiat lucrarea „Le pont de Courbevoie” a lui Georges Seurat, iar studiul hipnotic al culorii și vibrației optice a devenit o influență decisivă în evoluția procesului ei artistic. Modele geometrice, linii și aranjamente de culori sunt caracteristice lucrărilor amețitoare ale lui Riley.

Întâlnirea cu Seurat

Bridget Riley, născută la Londra în 1931, și-a văzut cariera transformată de întâlnirea cu opera maestrului Seurat. De mai bine de șaizeci și cinci de ani, pictorița contemporană creează opere de artă vizuală care tulbură percepția datorită plasării precise a culorilor, liniilor și tonurilor, care creează o iluzie de mișcare.

Expoziția „Bridget Riley: point de départ”, deschisă până la 25 ianuarie 2026, explorează modul în care studiul lui Bridget Riley asupra operei lui Georges Seurat a reprezentat un moment decisiv în dezvoltarea procesului ei artistic. Acționând atât ca un început, cât și ca o abatere, „punctul de plecare” se referă la momentul din 1959, când Riley a copiat lucrarea lui Seurat după o reproducere dintr-o carte prezentată aici. Acest gest a învățat-o cum să așeze culorile una lângă alta pentru a crea vibrații în opera sa prin efecte optice, un principiu care a continuat să-i influențeze practica până în prezent.

Recunoscută ca una dintre cele mai importante artiste ale epocii noastre, adesea asociată cu mișcarea „op art” (arta optică), această recontextualizare a operei ei prin prisma omagiului adus lui Seurat o prezintă în primul rând ca o pictoriță postimpresionistă a epocii noastre.

Din 1961, Bridget Riley s-a concentrat exclusiv pe forme geometrice aparent simple, precum linii, cercuri, curbe și pătrate, dispuse pe o suprafață – fie că este vorba de pânză, perete sau hârtie – în conformitate cu o logică internă. Compozițiile rezultate atrag în mod activ privitorul. În 1967, Riley a introdus culoarea în opera sa, extinzând astfel posibilitățile perceptive și optice ale compozițiilor sale.

Distincții și colecții

De-a lungul carierei, a expus în Regatul Unit, Germania, Franța, Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Statele Unite.

În 1974, Riley a primit însemnele de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic și, în 1999, a fost numită Companion of Honour. În 2003, artista a primit Praemium Imperiale la Tokyo, apoi, în 2009, Kaiser Ring al orașului Goslar, Germania, și Premiul Rubens al orașului Siegen, Germania, în 2012.

Opere ale artistei sunt incluse în colecții publice din întreaga lume, printre care Art Institute of Chicago; Arts Council, Regatul Unit; British Council, Regatul Unit; Buffalo AKG Art Museum, New York; Dallas Museum of Art; Dia Art Foundation, New York; Kunstmuseum Bern; Los Angeles County Museum of Art; The Metropolitan Museum of Art, New York; Moderna Museet, Stockholm; Museum für Gegenwartskunst, Siegen; Museum of Contemporary Art, Los Angeles; The Museum of Modern Art, New York; National Museum of Modern Art, Tokyo; Nationalgalerie, Berlin; Stedelijk Museum, Amsterdam; și Tate, Regatul Unit.

Lucrările ei se vând în licitații pentru sume formate din șapte cifre, una dintre cele mai valoroase fiind „Gala” (1974), adjudecată în primăvara lui 2022, contra sumei de 4,3 milioane de lire sterline.

Fotografie principală: „Cataract 2” (1967) © Bridget Riley. Credit foto: Anna Arca/ Musée d’Orsay