Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Artǎ   /  Femei în artă – Lucia Dem. Bălăcescu, între avangardă și artă naivă
lucia dem. balacescu, muzeul colectiilor de arta

Femei în artă – Lucia Dem. Bălăcescu, între avangardă și artă naivă

Lucia Dem. Bălăcescu (1895 – 1979), care este protagonista unei expoziții deschise la Muzeul Colecțiilor de Artă până pe 26 martie, este o figură feminină remarcabilă a artei românești, cu un parcurs divers din punct de vedere al creației sale artistice.

Mai mult de o sută de lucrări din colecția lăsată de artistă prin testament muzeului din București sunt expuse, unele pentru prima dată. Este vorba, în cea mai mare parte, despre lucrări de grafică, dar și picturi valoroase care surprind evoluția și diversitatea creației sale artistice, de la primul desen în cărbune, realizat în anul 1914, până la peisajele marine din anul 1976, expoziția fiind completată cu fotografii de familie, acte de studii și manuscrise.

În total, muzeului i-au fost donate 304 lucrări de artă semnate Lucia Dem. Bălăcescu. Ele se găsesc și în alte spații ale Muzeului Național de Artă al României, iar opere ale artistei se află și în colecții private și colecții ale altor muzee din București și din țară.

lucia dem balacescu iarna in cismigiu

Lucia Dem Bălăcescu, „Iarna în Cișmigiu”, ulei pe carton

Studii la Paris și grafica de carte

Lucia Demetriade Balacescu s-a născut în 1895 la București, într-o veche familie boierească cu rădăcini în Oltenia, și a fost interesată de pictură încă din copilărie, urmând cursurile profesorilor Luisa Silbering și Fritz Gilsi. Ea a studiat la Școala de Belle Arte, unde a avut profesori precum Ipolit Strâmbu și Dimitrie Serafim. După absolvirea școlii, a studiat în particular cu Eustatiu Stoenescu și Gheorghe Petrașcu.

În 1919, și-a deschis prima expoziție personală la București, după care a plecat la Paris, unde a urmat timp de patru ani cursurile Academiei Julian, Academiei Grand Chaumiere, Academiei Moderne, Academiei Ranson și Academiei Cubiste. Astfel, a luat contact cu diferite curente artistice.

Lucia Demetriade Balacescu s-a întors în țară în 1923 și s-a implicat și în grafica de carte, făcând ilustrații pentru cărți de autori precum Ion Minulescu și Tudor Arghezi, pentru „Decameronul” lui Boccacio și pentru diferite ziare precum La moment, Universul literar și Timpul.

Eugen Ionescu a spus despre lucrările ei că au o viziune naivă și un colorit influențat de fovism.

Artistă excentrică și jovială

Lucia Demetriade Balacescu a fost activă în cercurile artistice ale epocii, cum ar fi Sindicatul Artelor Frumoase, Asociația Femeilor Pictore și Sculptore, Contimporanul, Arta Nouă, Criterion, Grupul Plastic 1934 și Corpul Artiștilor Plastici, unde și-a construit cu atenție imaginea de artistă excentrică și jovială.

Stilul său artistic, ușor de recunoscut, a fost denumit „stilul LDB” și a combinat cu succes elemente avangardiste cu o abordare aparent naivă, înclinată spre imaginar, grotesc sau oniric.

La începutul comunismului în România, stilul ei a rămas în mare parte neschimbat, a schimbat mai degrabă tehnica, cele mai multe lucrări fiiind realizate în ulei, însă a răspuns și realismului socialist. S-a numărat printre expozanții din Grupul plastic al pictorilor și sculptorilor din U.S.A.Z. Flacăra (1948), Expoziția femeilor democrate (1949), Expoziția regională de pictură și Expoziția anuală de grafică (1957), îîntre altele.

După 1966, a revenit la temele ce o interesau și care au consacrat-o în perioada interbelică și a redat portrete, scene de interior, scene cu personaje și naturi statice.

În 1974, a primit Premiul „Ion Andreescu” din partea Academiei R. S. R.

Artista avut o activitate prolifică și din postura de critic de artă, fiind autoarea multor articole despre viața culturală a epocii și a două volume de memorii. Deși a avut o sănătate fragilă, a participat la majoritatea expozițiilor de grup ale vremii și a deschis cu regularitate expoziții personale în Capitală. A murit în noiembrie 1979.