Fotograma, creația inovatorului Moholy-Nagy
László Moholy-Nagy, creator multidisciplinar, este creatorul fotogramelor, termen pe care l-a și inventat, și a fost unul dintre cei mai influenți profesori ai Bauhaus.
Născut în 1895, la Borsód (Austro-Ungaria), și decedat în 1946, la Chicago (SUA), László Moholy-Nagy a fost un artist proto-conceptual, asociat și Constructivismului, curent artistic apărut după Primul Război Mondial.
Inovator complet, experimentând cu fotografii fără cameră, pe care le-a numit fotograme, Moholy-Nagy a deschis calea abstracției în domeniul fotografiei artistice.
A ales să creeze fotografii din perspective și unghiuri neconvenționale, descoperind noi puteri expresive în contrast cu puterea lor documentară. El a continuat cu fotomontaje în care suprapunea imagini combinând elemente figurative cu abstracția.
László Moholy-Nagy, prin abilitățile fotografice și scrierile pe această temă, a contribuit la consolidarea locului acestui mediu în arta modernă. Una dintre notabilele lui contribuții a fost explorarea extinsă, între 1922 și 1943, a posibilităților estetice ale fotogramei. A realizat 450 de astfel de imagini, urme fantomatice ale obiectelor așezate pe hârtie fotografică în timpul expunerii.
Arta ca mijloc de transformare socială
În 1915, Moholy-Nagy a fost ofițer de artilerie în armata austro-ungară, perioadă în care a realizat schițe și acuarele. După ce a fost lăsat la vatră în 1918, a urmat cursuri de artă și a studiat vechii maeștri, în special pe Rembrandt, precum și lucrările lui Paul Cézanne, Vincent van Gogh și ale practicanților cubismului și futurismului. A avut legături strânse cu Magyar Aktivizmus (Activismul maghiar), influentă mișcare artistică și antimilitară de avangardă.
Moholy-Nagy s-a stabilit la Berlin în primăvara anului 1920, unde a cunoscut-o pe cea care avea să îi devină prima soție, fotografa Lucia Schulz. Tot acolo i-a cunoscut pe artiștii dadaisti, ale căror opere îl influențaseră deja, precum și pe constructiviști. A început să picteze pânze abstracte, în care forme geometrice și benzi de culoare formează structuri arhitecturale fără corp în spațiu.
În 1922, a expus prima dată – la galeria avangardistă Der Sturm din Berlin au fost prezentate lucrări realizate din materiale industriale. Atunci a început să experimenteze cu fotogramele.
Moholy-Nagy a predat la Bauhaus din 1923 până în 1928. În anii 1930, a creat filme, s-a căsătorit a doua oară, cu scriitoarea Sibyl Pietzsch, și a părăsit Berlinul pentru Amsterdam. În 1937, a ajuns la Chicago, unde a condus New Bauhaus: American School of Design, redenumită Institute of Design, astăzi parte din Illinois Institute of Technology.
El a crezut în potențialul artei ca mijloc de transformare socială, lucrând îndeaproape cu tehnologia.
Postum, a fost expus, între altele, la The Museum of Non-Objective Painting, New York; Museum of Contemporary Art, Chicago; Solomon R. Guggenheim Museum, New York; Instituto Valenciano de Arte Moderno Centre Julio Gonzalez, Valencia; Schirn Kunsthalle, Frankfurt; Circulo de bellas artes, Madrid.
