Fragilitatea democrației și fracturile societății contemporane, într-o expoziție la Iași
Mai mulți artiști și colective artistice internaționale sunt reuniți sub titlul „We, the People…” într-o expoziție deschisă începând cu 13 noiembrie la Galeria Aparte a UNAGE și tranzit.ro/Iași, unde poate fi vizitată timp de o lună.
Expoziția cuprinde lucrări semnate de Dan Acostioaei, Matei Bejenaru, Florin Bobu, Alexandra Croitoru, Daniel García Andújar, Ferenc Gróf, Igor Grubić, Oliver Hangl, Leopold Kessler, Tudor Pătrașcu, Dan Perjovschi, Martin Piaček, Tomáš Rafa, Société Réaliste, Ștefan Rusu, Mihai Savin, Mona Vătămanu & Florin Tudor.
Curatoriat de Cristian Nae, proiectul chestionează fragilitatea structurală a suveranității democratice moderne. Expoziția cartografiază o rețea transnațională de nevroze politice comune, punând în tensiune practici artistice angajate politic și social dintr-un spațiu est-european extins și dincolo de acesta, prin participarea unor artiști din Spania, Croația, Slovacia, Austria, Ungaria, Republica Moldova și România.
Este o rară ocazie pentru publicul local de a intra în contact cu practici artistice de relevanță internațională. Selecția include lucrări semnate de artiști ale căror creații au fost colecționate sau prezentate în expoziții organizate de instituții de prestigiu precum MoMA PS1 (New York), MACBA (Barcelona), Tate Modern (Londra), Centre Pompidou (Paris), Ludwig Múzeum (Budapest), Jeu de Paume (Paris) și Kunsthalle Bratislava, alături de proiecte noi, adaptate special de artiștii invitați pentru spațiile din Iași.
Între criza democrației, naționalism și fracturarea identității colective
Sintagma „We the People”, care deschide preambulul Constituției Statelor Unite, a funcționat mult timp ca un mit fondator al democrației. Astăzi, însă, însăși ideea de „popor” este fracturată de lupte acerbe pentru reprezentare, de trasarea granițelor apartenenței și de aproprieri politice concurente. Cooptată de narațiuni naționaliste și conservatoare de dreapta, comunitatea, imaginată ca omogenă, a devenit un instrument de mobilizare identitară și de excludere. Pe fondul crizelor economice suprapuse, al războaielor și al precarității sociale, retorica revanșardă și autoritară a recucerit treptat spațiul public. În România, decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 de a anula întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României a făcut vizibilă falia profundă dintre imaginarul progresist și cel suveranist-conservator. Democrația însăși se află prinsă în această coliziune: fragilă, contestată și vulnerabilă.
Retorica populistă, fantasmele purității naționale și clișeele patriotice pătrund în spațiile expoziționale, se intersectează și se ciocnesc, lăsând puțin loc pentru confortul spectatorului detașat.
Expoziția nu propune o identitate colectivă alternativă și nici mitul salvator al unui consens recuperat. În schimb, funcționează ca o cameră de compresie a nevrozelor noastre politice colective — un loc în care imaginile, gesturile și vocile se aglomerează și interferează, făcând palpabilă criza profundă care tulbură viața democratică.
