„Georges Mazilu. Un voyage”, la Brukenthal
Expoziția „Georges Mazilu. Un voyage”, curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță, e vernisată la Muzeul Național Brukenthal în 21 octombrie și e găzduită de palatul sibian până la 1 decembrie.
După o perioadă îndelungată, Georges Mazilu revine în România cu o expoziție de pictură „uluitoare prin forța expresivă, tematică și prin stăpânirea abilităților tehnice”, după cum este prezentată.
Îmbinând estetica urâtului cu dimensiunea eternă a frumosului, chipurile hibride și parțial umanizate din tablourile lui Mazilu sunt angajate în acțiuni morale și teatrale. Anatomiile desfigurate, gesturile delicate și limbajul corporal șochează dar și liniștesc. În plus, prin lucrările lui, îmbină suprarealismul contemporan cu influențele artei renascentiste a vechilor maeștri. Astfel, artistul Georges Mazilu devine creatorul unei picturi executate cu măiestrie, în cadrul căreia facem cunoștință cu personaje misterioase, enigmatice, surprinse în stări contemplative sau încremenite în realitate.
Pictura lui Georges Mazilu intrigă și trezește din „somnul dogmatic” al soluțiilor vizuale comode. Cu o imaginație de „grădina deliciilor”, el propune un traseu plastic deplin coerent, de o remarcabilă precizie sintactică. Leonardesca „cosa mentale”, ca și magma coloristică și de funcție vizuală a obiectelor provenind de la maeștrii flamanzi sunt deopotrivă de găsit în această încercare de a ridica imaginea la un fel de imaginație utopică. Demonstrativă fără didacticism ideologic, această pictură este un manifest implicit pentru normalitate. Poetica facilă a șocului nu este utilizată aici. Surpriză vizuală, da, prin inventarea unui univers deplin coerent și suficient sieși.
Toate simbolurile care sunt presărate în epica tablourilor pot fi desigur interpretate în multe feluri. O analiză arhetipologică sau una psihanalitică ar găsi un material incitant în acest univers plastic. Pe care forța unuia dintre cei mai puternici pictori vizionari de azi ni-l propune.
Recognoscibil dintr-o mie
George Mazilu consideră că „fiecare artist trebuie să nu se preocupe în niciun fel de eticheta care i se poate pune, ci să impună o viziune personală care să nu se ajusteze unui curent”. El continuă: „Am primit atât de multe etichete, dar am impresia că niciuna nu reflectă realitatea. Un pictor trebuie în primul rând să fie unic, original, recognoscibil dintr-o mie și asta cred că am reușit”.
Lucrările lui Mazilu sunt punți care leagă, cu putere și vivacitate, preocupări pur formale și cerințele exigente ale unei lumi intense de fantezie care filtrează și sfidează în același timp realitatea reprezentativă.
Maestrul reușește să instaleze alegoria și afirmația morală ca subiect contemporan viabil, realizând astfel un fapt retrospectiv cu o conștiință de sine modernă. În timp ce unele dintre imaginile sale mai satirice, hibride despre om și animal, cu interacțiunile lor complexe, pot lăsa privitorul perturbat, precum și sedus, maestrul deține clar o perspectivă specială asupra comediei umane și nu ezită să-I dezvăluie partea mai sumbră. Cu viziunea sa fără compromisuri și capacitatea de a conecta înțelepciunea trecutului cu neliniștile prezentului, el a creat metafore picturale profunde ale precarității existenței într-o lume efemeră și imprevizibilă.
Despre Georges Mazilu
George (Georges/ Gheorghe) Mazilu s-a născut în România, în anul 1951. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în 1974, în 1982 s-a stabilit în Franța, iar în prezent trăiește și lucrează în Spania.
În 1981, Mazilu a expus picturi abstracte la galeria Simeza, iar banii adunați cu aceasta expoziție i-au permis să solicite un pașaport și să emigreze în Franța, unde în 1982 a devenit rezident permanent.
În perioada de început petrecută în Hexagon, s-a dedicat fotografiei, apoi a abordat desenul si pictura figurativă. Mazilu, cunoscut azi la nivel internațional, iar în România lucrările sale au fost din ce în ce mai prezente pe piața de artă în ultimii ani, mai ales în licitații de profil.
Lucrările lui Georges Mazilu sunt expuse mai ales în Franța, SUA, Canada și Olanda și sunt prezente în muzee și colecții private, precum Young and Legion of Honor Museums din San Francisco, NM Arts in Public Places Santa Fe, Tucson Museum of Art și Tyler Collection, University of Tasmania, Noua Zeelanda.