Giacometti, în centrul unui proces între doi moguli

„Le Nez” (1947), sculptură semnată Alberto Giacometti, se află în centrul celui mai recent proces din lumea artei, intentat la New York de Justin Sun, miliardar chinez și fondator al platformei de criptomonede TRON, pe numele colecționarului miliardar David Geffen, producător și proprietar media.

Mogulul crypto cere returnarea lucrării, susținând că aceasta a fost vândută de un consilier de artă într-o schemă elaborată de semnături falsificate și avocați fictivi.

Sun, care a cumpărat „Le Nez” prin Sotheby’s pentru 78,4 milioane de dolari în 2021, susține că fostul său consilier, Xiong Zihan Sydney, a orchestrat anul trecut vânzarea ei către Geffen fără consimțământul său, fabricând documente și chiar dându-se drept avocat prin e-mail pentru a duce afacerea la bun sfârșit.

El își vrea înapoi sculptura sau „daune substanțiale”. Avocatul lui Geffen, Tibor L. Nagy, a declarat pentru New York Times că plângerea este „bizară și nefondată” și a sugerat că Sun regretă pur și simplu înțelegerea. Reclamația nu conține acuzația că Geffen ar fi avut vreun contact sau vreo legătură cu Xiong, aceste afaceri realizându-se prin intermediari. Nagy a adăugat că dacă după un an Sun e nemulțumit de afacerea pe care intermediarul său i-a obținut-o, „nu există un temei pentru o plângere împotriva domnului Geffen”.

Intermediar negociator fără mandat

În documentele procesului se arată că Sun – care anul trecut a cumpărat cu 6,2 milioane de dolari instalația „Comedian” a lui Maurizio Cattelan, banana lipită de perete, pe care a mâncat-o – și-a exprimat interesul de a vinde „Le Nez” pentru un profit, dar nu a autorizat-o vreodată pe Xiong să finalizeze o tranzacție. Cu toate acestea, ea ar fi negociat între ianuarie și martie 2024 cu reprezentanții lui Geffen, prin intermediul dealerilor de artă David și Cole Tunkl. În urma tranzacției, sculptura a fost schimbată cu două tablouri evaluate împreună la 55 de milioane de dolari plus 10,5 milioane de dolari în criptomonede – cu mult sub prețul țintă al lui Sun și, aparent, fără aprobarea acestuia.

Este menționat și că Xiong a folosit partea în numerar a tranzacției pentru a-l păcăli pe Sun, prezentând-o ca pe un „depozit” de la un cumpărător imaginar, dar reținând 500.000 de dolari pentru ea atunci când a transferat fondurile din portofelul ei crypto în cel al lui Sun. Sun susține că a descoperit acest lucru abia în decembrie 2024, când a presat-o pe Xiong cu privire la lipsa de progrese a vânzării.

William L. Charron, un avocat al lui Sun, a declarat pentru ARTnews:„Sydney Xiong a mărturisit furtul. Ea a falsificat în mod repetat semnătura domnului Sun și a inventat existența unui avocat. Tranzacțiile de artă legitime – cu atât mai puțin cele care valorează zeci de milioane de dolari – pur și simplu nu au loc în acest fel”.

Cazul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care se fac afacerile în lumea artei. Seamănă cu procesul intentat anul trecut de miliardarul rus Dimitri Rybolovlev împotriva casei Sotheby’s, pe care a acuzat-o de fraudă în vânzarea unor opere de artă în valoare de zeci de milioane de dolari. În acel caz, Sotheby’s a fost exonerată. Casa de licitații a dat vina în mare parte pe Yves Bouvier, consilierul lui Rybolovlev în domeniul artei, care lucra în interes propriu ca dealer de artă fără cunoștința miliardarului câștigând milioane astfel.

Credit foto: Sotheby’s