Graffiti – Istorie, caracteristici și artiști

Graffiti este o formă de artă a străzii care poartă în sine o formă de protest social, atât prin forma clandestină de executare, cât și prin expresie. De la primele forme de vandalizare prin zgâriere sau vopsea roșie din Grecia antică și Roma antică și până la mișcarea care a inițiat un întreg curent artistic, graffiti este un manifest despre autorul său, despre grupul căruia îi aparține și ce vrea să comunice acesta.

Despre graffiti

Graffiti este o mișcare artistică în care creația, realizată pe ziduri exterioare, garduri și mijloace de transport, este strâns legată de suportul ei. Nu există graffiti fără o doză de ilegalitate și vandalism.

Ce este graffiti?

Numele de „graffiti” vine de la grecescul „graphein” care înseamnă „a scrie”. Sub forma de azi a fost preluat din italiană ca termen arheologic care desemna o inscripție pe un monument, realizată cu vopsea roșie sau prin zgâriere. Ulterior, s-a consacrat ca termen ce definește o formă de artă protestatară, în care artiștii își realizează picturile în spații publice sau private, ale altor persoane, acoperind astfel în culori și mesaje de impact ziduri, garduri sau pereții trenurilor sau autobuzelor.

Perioada graffiti

Perioada modernă a manifestărilor graffiti începe la sfârșitul anilor 60 și se dezvoltă fulminant în anii 70, într-o cultură a străzii, în Statele Unite, în special în metropola New York, fiind legată de rap sau de genul muzical hip-hop. Provocarea artiștilor era să ajungă clandestin și să se exprime cu vopsele în locuri nepermise, să șocheze, să-și etaleze talentele, să se întreacă în mesaje între bande și să protesteze în fața nedreptăților sociale.

Istoria consemnează însă astfel de expresii de protest și în Grecia și în Roma antică. În ruinele orașului Pompei s-a descoperit un graffito în latina vulgară, pe un zid, alături de un mesaj cu un conținut politic. Primul graffito modern este considerat un desen realizat pe un zid din vechiul oraș grecesc Efes (azi în Turcia), reprezentând o palmă, o inimă, un picior și un număr. Era de fapt o reclamă la servicii de prostituție, indicând o plată, dragoste trupească și ce distanță este până la locul unde se desfășoară.

În anii 80, măsurile represive împotriva acestor artiști stradali, precum și expansiunea traficului de droguri care făcea din stradă un adevărat câmp de război între bande, au pus capăt fenomenului. Însă el s-a răspândit și în Europa și este încă practicat în marile centre urbane, cu aceleași trăsături ca în perioada de apogeu.

Caracteristicile curentului graffiti

Curentul graffiti are câteva caracteristici definitorii, care îl disting de alte mișcări artistice în care este vorba strict despre pictură. Iată cum ar trebui să deosebim un graffito de alte picturi murale sau opere plastice, în general:

• Spiritul refractar, ca formă de protest social
• Artă stradală, suporturile fiind ziduri, garduri, mijloace de transport în comun
• Executarea clandestină a creațiilor
• Existența unor grupări, cărora artiștii li se revendică prin tag-uri și simboluri
• Tehnici specifice de executare, în special cu vopsea spray și stencil
• Creații colorate, care îmbină forme grafice și text
• Tablouri de mari dimensiuni, pentru a fi vizibile de la distanță și a-și produce impactul
• Creația este strâns legată de suport.

Artiști graffiti celebri

Graffiti a început ca un gest anonim, un semn de apartenență la o comunitate și o revendicare a spațiului urban. Totuși, în timp, unii dintre cei mai talentați și inovatori artiști stradali au depășit barierele ilegalității și au devenit figuri emblematice în arta contemporană, precum Jean-Michel Basquiat, cunoscut ca SAMO în graffiti.

• Cornbread – considerat „părintele graffiti-ului modern”, Cornbread (Darryl McCray) a început să-și scrie numele pe zidurile din Philadelphia la mijlocul anilor ’60. A transformat semnătura într-o marcă personală, iar faima sa a inspirat întreaga cultură a tag-urilor din New York și nu numai.
• Taki 183 – un alt pionier al mișcării graffiti din New York, Taki 183 (Demetrios, de origine greacă) și-a făcut celebru numele prin simpla repetiție: l-a scris pe metrouri, străzi și ziduri, iar un articol din New York Times din 1971 i-a consacrat notorietatea, dând startul unei generații de „writers”.
• Dondi White – unul dintre cei mai influenți artiști din „epoca de aur” a graffiti-ului newyorkez. Dondi este recunoscut pentru piesele sale complexe pe metrouri, cu litere stilizate, culori vibrante și fluiditate grafică. A fost unul dintre primii artiști care au expus graffiti în galerii de artă.
• Seen – numit adesea „Godfather of Graffiti”, Seen (Richard Mirando) a dominat scena trenurilor din New York în anii ’70 și ’80. Lucrările sale pe vagoane întregi de metrou au devenit simboluri ale culturii urbane. Ulterior, a expus la nivel internațional, fiind unul dintre primii grafferi acceptați în spațiul artistic oficial.
• Lady Pink – una dintre primele femei care au reușit să-și facă un nume într-o cultură dominată de bărbați. Lady Pink (născută în Ecuador și crescută în New York) a început să picteze metrouri în anii ’80, devenind un simbol al rezistenței feminine și al expresiei artistice în mediul urban.

Artiști români ai artei graffiti

Scena stradală românească s-a conturat după 1990, când primele tag-uri și piece-uri au apărut în București și câteva orașe mari. Numele de mai jos au conturat limbajul local, de la trenuri și ziduri periferice la proiecte legale și festivaluri urbane.

• ERPS – figură proeminentă a scenei autohtone, recunoscut ca „the king” de către comunitate. Activ încă din 1996-1997, a impus standarde de execuție (litere, flow, cromatică) și a influențat generația următoare de writers.
• RECIS – membru fondator al Sweet Damage Crew, „arhitectul” compozițiilor: planifică perspectivele și construiește desenele la scară mare. Lucrează și ca designer de produs și 3D-editor, aducând rigurozitate tehnică proiectelor de echipă.
• PANDELE – artist multidisciplinar (murale, pictură, fotografie, sculptură) originar din Arad, absolvent UNArte, cu activitate intensă în Cluj. Cunoscut pentru murale mari, lucrări cu valoare vizuală puternică și implicare în ateliere și proiecte locale.
• LOST OPTICS – stil futuristic, bazat pe texturi digitale și figuri geometrice; a transpus limbajul stradal în proiecte comerciale și murale elaborate. Membru al Sweet Damage Crew, recunoscut pentru abordarea experimentală.
• AEUL – creatorul personajului-simbol porcușor-câine, omniprezent pe anumite trasee urbane. Opera sa poartă note anti-consumeriste și joacă rol de semnal vizual imediat în peisajul Capitalei.

Lucrări celebre ale artei graffiti

Arta graffiti impresionează prin forța mesajului, culoarea adusă în peisajul urban și prin îndrăzneala artiștilor, care protestează și își comunică astfel spiritul refractar, nemulțumirile sociale, dar și talentul incontestabil. Iată câteva creații ilustrative pentru această formă de artă:

„Kilroy was here”

Este celebră declarația „Kilroy was here”, un graffito din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care semnala trecerea soldaților americani prin Europa și Asia. Este una dintre cele mai vechi expresii vizuale moderne, un reper cultural al graffiti-ului de început.

„Crack is Wack” – Keith Haring

Pictată în 1986 pe un teren de joacă din Harlem, creația este un protest vibrant față de traficul de droguri din New York. Liniile fluide, personajele dinamice și mesajul social l-au transformat într-o lucrare reprezentativă a artei stradale.

 „Flower Thrower” – Banksy

Stencil realizat în Ierusalim, „Flower Thrower” înfățișează un protestatar mascat aruncând nu o piatră, ci un buchet de flori. Imaginea a devenit simbol global al rezistenței pașnice și al reinterpretării mesajelor de revoltă prin artă urbană.

„Don’t Shoot” – Bambi

Lucrarea este un stencil emblematic al artistei britanice anonime, supranumită „femeia Banksy”. Lucrarea denunță violența polițienească: cinci băieți ridică mâna, stând peste cranii în loc de baloane. Inscripția roșie „Don’t Shoot” și tricourile cu ironicul „Don’t Do It” critică abuzul și provoacă o dezbatere serioasă despre rasism și impunitate.

Concluzii

Astăzi, graffiti-ul continuă să fie o formă de expresie vie și contestatară, dar și un fenomen artistic integrat în muzee, galerii și proiecte urbane. De la tag-urile pionierilor la muralele monumentale contemporane, această artă a străzii a demonstrat că graffiti poate fi atât manifest, cât și creație estetică de valoare.