Grilaje la celebra fereastră a Muzeului Luvru unde a avut loc jaful pieselor prețioase
La Muzeul Luvru au fost instalate grilaje la fereastra prin care hoții au pătruns în instituție în octombrie și au furat obiecte cu pietre prețioase, dintre care majoritatea nu au fost încă recuperate.
Fereastra este din Galerie d’Apollon. Hoții au ajuns la fereastră din exterior folosind o scară, apoi au folosit unelte electrice pentru a sparge geamul și a intra în galerie.
După ce a fost criticat atât de politicieni, cât și de public, muzeul a promis să-și îmbunătățească securitatea.
Francis Steinbock, administratorul adjunct al Luvrului, a declarat pentru Agence France-Presse că grilajele reprezintă o încercare în acest sens. „Ne-am angajat să facem acest lucru înainte de sfârșitul anului”, a spus Steinbock. El a menționat că muzeul avea în plan să continue discuțiile privind „securizarea altor ferestre”.
Alte măsuri de securitate planificate implică instalarea a 100 de camere de supraveghere.
Directoarea Luvrului, Laurence des Cars, care a încercat să demisioneze din funcție în urma jafului, înainte de a i se refuza această posibilitate, promisese anterior că va instala un astfel de grilaj la Galerie d’Apollon „înainte de Crăciun”. O măsură de obstrucționare preexistentă a fost îndepărtată de la fereastră între 2003 și 2004, când galeriile au fost restaurate, a spus ea. Muzeul a așteptat până în ultima clipă – grilajele au fost instalate în 23 decembrie, cu două zile înainte de sărbători -, dar ea și-a ținut cuvântul.
Grilajele au fost instalate a doua zi după ce Bénédicte Savoy, istoric de artă care susține în prezent o serie de prelegeri la Luvru, a acordat un interviu incisiv revistei The New Yorker, în care a abordat subiectul jafului. Ea a spus că furtul a fost ca un „viol”, deși a recunoscut că poate nu este o „comparație potrivită”, și a adăugat: „Concluzia principală, pentru mine, este că muzeele au o vulnerabilitate – o vulnerabilitate tehnică, fizică – care se reflectă în vulnerabilitatea reacției publicului, în ideea că poți fi rănit cultural într-un mod colectiv profund”.
