INTERVIU – Dan Vezentan: Arta poate fi militantă și fără să aibă un mesaj direct

Artistul și fotograful Dan Vezentan vorbește într-un interviu acordat curatorial.ro despre lipsurile, dar și câștigurile în domeniul artistic românesc al ultimelor două decenii, despre lucrurile pe care ar trebui să pună accent noua generație și despre izolarea artistului, care duce de cele mai multe ori la plafonare.

Este convins că arta poate fi militantă și fără să aibă un mesaj direct, dar spune și că artiștii nu au acces la un public suficient de mare încât să provoace schimbări majore în societate.
Totuși, „lucrurile merg într-o direcție cu iz optimist”, mai afirmă artistul.

Dan Vezentan explorează universul zootehnic și agricol, prezentându-l subiectiv, în baza amintirilor din copilărie. Lucrările lui pornesc de la proiectarea gospodăriilor, a sistemelor de hrănire și adăpare a animalelor sau a sistemelor de stocare a alimentelor, analizând producția de alimente, surplusul, deșeurile biologice și ecologia.

Născut în 1978, în Seini (Maramureș), a absolvit Universitatea de Arte București, iar în prezent trăiește și lucrează ca artist și fotograf în București. Lucrările lui creează o legătură între specificul rural și preocupările contemporane legate de sustenabilitate și ecologie.

Cu expoziții solo și participări în prezentări colective, în spații precum MNAC București, Sandwich Gallery și BOZAR Bruxelles, Dan Vezentan este invitat, în 10 octombrie, la Biblioteca Glitch din București, la un artist talk la care participarea este gratuită, în baza înscrierii online. Acolo, el va prezenta biblioteca zootehnic-agricolă din atelierul propriu și unele exemplare de carte cu grafica specifică anilor ’60 – ’80.

Care considerați că este cel mai important lucru care lipsește astăzi în domeniul artistic românesc?

Dan Vezentan: Cred că ar mai fi de lucrat la partea de finanțare, ca în orice domeniu, dar situația de acum este mult mai bună față de ce aveam în urmă cu 15 – 20 de ani. Autoritățile se implică dacă sunt convinse, colaborări există dacă partenerii sunt creativi, lucrurile merg într-o direcție cu iz optimist.

Dintre cercetare, învățare și dialog – componente de bază ale proiectului Biblioteca Glitch – pe care ar trebui să pună accent tânăra generație de artiști?

Dan Vezentan: Toate componentele sunt importante, dar în cazul tinerilor artiști focusul ar trebui pus pe învățare – cercetare. Dialogul, în cazul lor, nu cred că e o problemă. E o excelentă oportunitate să studieze cărțile de artă, de critică, albume de autor, cataloage de bienale, arhitectură. Compar situația cu ce aveam noi în urmă cu 20 de ani la terminarea Academiei de Artă și diferența este mare. Informația e crucială.

Cât contează pentru un artist, în general, să continue să se documenteze, să vadă alte expoziții, să dialogheze cu profesioniști în domeniu și după ani de la încheierea studiilor de specialitate?

Dan Vezentan: Artistul este într-o continuă cercetare, căutare, experimentare, schimb de idei, așa că e absolut necesar – și firesc – să facă asta pe termen nedefinit. Izolarea duce la plafonare sau regres, în majoritatea cazurilor.

Este valabilă descrierea „solitar” pentru un artist?

Dan Vezentan: În cazul meu, pot spune că bucata de timp care ține de cercetare, schițe, proiectare, machetare prefer să mi-o petrec singur în atelier. Dacă este cazul, la execuție/ producție sunt ajutat de asistenți sau contractez furnizori care pot produce anumite componente pentru lucrări tehnice care depășesc capacitatea de lucru a atelierului.

În practica dvs., cât de des colaborați cu artiști, tehnicieni și, în mare, în ce constau colaborările?

Dan Vezentan: Dacă se construiește un proiect comun, colaborez cu alți artiști, dar acolo rolul curatorului e foarte important. Mai colaborez foarte bine cu colegii mei de la Atelierele Malmaison, unde avem diferite lucruri administrativ – organizatorice de făcut. În rest, dacă e cazul, cer sfaturi tehnice unor artiști apropiați care sunt specializați pe anumite tehnici în care eu sunt novice.

De tehnicieni am avut nevoie la producția instalațiilor cinetice, motorizate, cu componente electrice sau chimice. A fost nevoie de o reproiectare a structurilor, motorizări, calcul de rezistență, flotabilitate, sisteme de filtrare a apei, chestiuni care țin de inginerie și mai puțin de artă.

V-ați centrat creația pe natural, pe agricol, are ea și o dimensiune activistă în acest sens? Dincolo de sublienierea unor practici din mediul rural care s-au pierdut sau riscă să se piardă.

Dan Vezentan: Subiectul agricol vine din experiența personală – am crescut într-o zonă rurală din Maramureș unde am avut acces atât la practicile tradiționale de producție a hranei din gospodării, cât și la cele industrializate din fermele socialiste moderne. Sunt un pasionat observator al tehnicilor de producție agricolă și încerc să scot în evidență unele metode tradiționale care au fost abandonate sau pierdute și care ar putea funcționa ecologic și fiabil în zilele noastre.

Nu mă consider neapărat un activist, să spunem că pentru mesaje folosesc un gri 10% în loc de negru.

Credeți că arta trebuie să aibă această componentă, să fie militantă?

Dan Vezentan: Arta poate fi militantă și fără să aibă un mesaj direct, la prima citire. Există comunicări mai subtile, uneori inconștiente, care se descoperă în timp în opera unui artist. Nu cred că avem o audiență/ acces la un public atât de larg încât să provocăm schimbări majore. Muzica și filmul au un impact mult mai mare, dacă e vorba despre penetrarea unor mesaje militante în mainstream.

Ce teme vor fi abordate la discuția din octombrie, de la Glitch? La ce să se aștepte participanții?

Dan Vezentan: Colecționez carte tehnică, în special cărți de practici veterinare, albume de anatomie a animalelor domestice, fiziologie sau reviste de specialitate care se regăseau în biblioteca oricărei ferme de creștere a animalelor în România anilor ’60 – ’80. Voi prezenta biblioteca zootehnic-agricolă din atelierul meu și unele exemplare de carte cu grafica specifică acelor ani, cu coperți interesante sau planșe de anatomie atipice. Majoritatea desenelor mele pornesc din ilustrațiile cărților de anatomie sau tehnice, așa că voi continua și cu un artist talk, cu exemplificări din portofoliu.

Fotografii publicate prin amabilitatea artistului.