INTERVIU – Directoarea galeriei Kulterra: Artistul român nu mai este privit cu necesitate ca provenind dintr-o „periferie”

Galeria de artă contemporană Kulterra, deschisă în centrul Bucureștiului în toamna anului 2021, s-a dezvoltat pe locul unui mai vechi spațiu cultural privat. Suprafața ei de circa 280 mp se desfășoară integral la două etaje sub nivelul străzii Știrbei Vodă, iar la parter se află un magazin de artă. Kulterra este o galerie versatilă, modulară, unde sunt organizate diverse evenimente.

Olga Vintaniuc, directoarea galeriei, a declarat pentru Curatorial.ro că dincolo de a vinde lucrări de artă, intenția e de a populariza arta contemporană.

Ea este de părere că piața de artă contemporană românească a început să se maturizeze, și-a construit deja o infrastructură și cunoaște o dinamică tot mai mare, iar prin diverse programe derulate de galerie se încearcă atragerea publicului, cumpărător sau nu.

Este interesată, în ceea ce îi privește pe artiștii pe care alege să îi reprezinte, de onestitatea din lucrările lor și nu se teme să riște.

În interviul acordat Curatorial.ro, Olga Vintaniuc expune opiniile despre evoluția pieței de artă românești, a publicului și a interesului lui pentru arta contemporană, despre colaborările derulate și plănuite, despre artiștii reprezentați și strategia pe termen lung a galeriei.

De ce o galerie și un magazin de artă? 

Olga Vintaniuc: Într-adevăr, privită dintr-un unghi anume, o galerie de artă este, deja, un magazin. Chiar dacă unul exclusivist, în care – în mod uzual – se intră doar cu programare sau doar la vernisaje, un magazin orientat aproape exclusiv către o clientelă de nișă, în special către colecționari. Dar aici trebuie să subliniez faptul că noi „am ieșit din rând”, ca să zic așa.

Kulterra este o galerie deschisă, cu acces gratuit și cu program zilnic de vizitare, între 12:00 și 18:00 în timpul săptămânii și între 12:00 și 16:00 în zilele de weekend. Poate părea un aspect prea puțin remarcabil, dar în fapt ne particularizează și exprimă o filozofie a noastră, potrivit căreia dincolo de dorința firească și specifică unei galerii, de a vinde lucrări de artă, se află și intenția declarată de a populariza arta contemporană, de a atrage publicul interesat ori doar curios, fie că este dispus sau nu să cumpere ceva. De asemenea, Kulterra organizează și găzduiește și alte evenimente culturale: performance, proiecție de film, lansare de carte, concerte, conferințe etc.

Din acest punct de vedere, magazinul de artă – fiind al treilea element prin care ne particularizăm în comparație cu celelalte galerii din oraș – are un dublu rol: pe de o parte acela de a susține și artiștii care nu au semnat cu galeria un contract de reprezentare, pe de altă parte acela de a oferi vizitatorilor lucrări mai accesibile din punct de vedere financiar. Magazinul poate fi privit ca o „pepinieră” de colecționari (potențiali sau viitori) și ca o „vitrină” aflată sub brandul Kulterra pentru artiștii care nu au încă un galerist.

Cum vedeți evoluția pieței de artă contemporană românească? 

Olga Vintaniuc: Plină de surprize! Artistul român nu mai este privit cu necesitate ca provenind dintr-o „periferie”. Nume precum Mircea Cantor, Victor Man și Adrian Ghenie sunt nume de artiști contemporani care au demonstrat dincolo de orice dubiu că artisul român a pătruns deja pe marile piețe și încă la cote de piață foarte ridicate. Pe de altă parte, alți artiști, importanți și relevanți atât pentru generația lor, cu lucrări aflate în colecții importante, ba chiar în muzee, încă sunt nedreptățiți, ca să zic așa. Desigur, rolul unei galerii este acela de a-și reprezenta artiștii tocmai în sensul de a le negocia cota în piață, cu scopul declarat de a o ridica. Alături de galerii, casele de licitații joacă un rol extrem de important și, desigur, colecționarii, fie că vorbim despre persoane fizice sau juridice. Una peste alta, piața de artă contemporană românească a început să se maturizeze, și-a construit deja o infrastructură și cunoaște o dinamică tot mai mare.

Cum considerați că se raportează acum publicul român la artă? Crește numărul celor care cumpără lucrări, care vin la expoziții?

Olga Vintaniuc: Aș spune că, da, crește numărul celor care cumpără lucrări de artă, pentru că există o clasă de mijloc deja constituită și destul de viguroasă, chiar dacă mai mică decât ar fi putut fi. Interesul pentru obiectul de artă ca prezență în spațiul privat, intim sau în cel de lucru a crescut și asta se simte. Au apărut și noi colecționari, chiar dacă mai este destulă reținere. Cât despre expoziții, ele sunt văzute – cel puțin în galerii – mai ales în timpul vernisajelor, deoarece în mod obișnuit nu există program de vizitare în afara acestora. Dar dacă ne uităm la evenimente precum Noaptea Albă a Galeriilor sau la Noaptea Albă a Muzeelor (unde nu vorbim însă doar despre muzee de artă), observăm că au un succes real și că numărul participanților este în creștere.

Câți artiști reprezentați? Cine sunt? În ce domenii activează ei?

Olga Vintaniuc: Până acum am semnat cu artiștii Obie Platon, Elena Bria, Valeria Glibiciuc, Andreea Toma (ATOMA), Alex Baciu, Natalia Romanciuc, Teona Todorel și Mihai Ungureanu (MihU), artiști care acoperă aproape toate domeniile: pictură murală (Obie Platon și ATOMA), pictură (practic toți, dar orientate aproape exclusiv în această direcție sunt Elena Bria, Natalia Romanciuc, Teona Todorel și Valeria Glibiciuc), sculptură, obiect și instalație (Mihai Ungureanu,  ATOMA), performance (Natalia Romanciuc). Cum ziceam, pictura îi unește pe toți, dar unii dintre ei se evidențiază mai degrabă prin alte domenii.

Cum alegeți pe cine să reprezentați? Care este principalul criteriu?

Olga Vintaniuc: Ne place să riscăm. Ne orientăm mai ales spre artiști tineri, chiar dacă reprezentăm și nume care au deja o istorie și o recunoaștere clară. Fără a scăpa din vedere dimensiunea comercială – până la urmă suntem o galerie de artă, nu un muzeu de artă -, ne interesează onestitatea din lucrările artiștilor pe care îi alegem. Prin onestitate înțelegem că artistul sau artista cu care lucrăm nu se plasează facil în rețete deja confirmate, experimentează – asumându-și, deci, și eșecuri – iar dacă admiră un model sau un curent nu alunecă în epigonat, ci îl reprezintă într-o manieră cel puțin personală, dacă nu chiar originală.

Cu ce muzee și galerii colaborați?  În ce constă colaborarea?

Olga Vintaniuc: Am colaborat deja cu Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia, unde am împrumutat și am expus, începând cu 10 mai 2022, lucrarea „Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. 1922”, de Elena Bria. Avem deja discuții avansate cu galerii din străinătate unde dorim să expunem artiștii pe care-i reprezentăm, dar și să găzduim la noi expoziții ale artiștilor reprezentați de galeriile partenere.

Cum e cazul „Feat. Kulterra”, care a debutat în aprilie. Cum a pornit acest proiect? Ați făcut propuneri mai multor galerii? Cum a fost primită ideea?

Olga Vintaniuc: A pornit din aceleași motive pentru care au apărut atât stabilirea unui program de vizitare pentru public, cât și ideea de a deschide Kulterra Art Store, adică din dorința de a produce un pol, un punct de întâlnire și de colaborare între artiști și galerii, între galerii, între toate acestea și public. Prima galerie cu care colaborăm în acest proiect este Celula de Artă, care a început deja să-și prezinte artiștii în vitrinele noastre. Ideea de „Feat. Kulterra” pornește de la premisa că, deși e binevenită, competiția dintre galerii nu exclude și parteneriatul sau susținerea reciprocă.

Care este strategia pe termen lung a Kulterra? 

Olga Vintaniuc: Să reziste. Să crească. Să conteze. Să devină un reper.

Ce proiecte aveți în pregătire pentru anul acesta?

Olga Vintaniuc: După ce vom închide expoziția în curs, „Kaleidoskop”, mai avem planificate încă patru expoziții în țară și în străinătate. Am pus deja în calendar participarea la câteva târguri de artă pe care le considerăm relevante pentru artiștii pe care îi reprezentăm și vom continua să organizăm sau să găzduim evenimente punctuale: performance, proiecții de film (fie prin asociere cu festivaluri, fie în mod independent), concerte. Ne propunem să inițiem și de dezvoltăm un program educațional pentru adulți, în scopul de a-i introduce atât în arta contemporană, cât și în mecanismele pieței de artă contemporană.

Fotografie principală: Olga Vintaniuc, la Kulterra Art Store. Credit foto: curatorial.ro