Ion Țuculescu, inovator și conservator, un artist om de știință / galerie foto

Cel mai important artist român postbelic. Cu șapte expoziții în timpul vieții, a fost aproape necunoscut până la moartea sa. Constrâns de regimul opresiv, a creat cea mai mare parte a operei sale – una subiectivă, înrădăcinată în arta populară românească, deloc socialistă, deloc propagandistică, necompromisorie.

Potrivit istoricului de artă Erwin Kessler, opera lui Ion Țuculescu este, concomitent, inovatoare – în raport cu modul de exprimare, cu expresivitatea apropiată de Expresionismul abstract – și conservatoare – în raport cu valorile românești autentice.

Asemănat, din punct de vedere al inovației, cu Jackson Pollock, artistul român a influențat generații întregi care i-au urmat. În 1965, la trei ani de la moartea sa, a fost organizată o expoziție retrospectivă care a influențat întreaga artă autohtonă.

Acum, la Art Safari, multe dintre lucrările prezentate la acel moment sunt readuse împreună. Prezentată ca o amplă revizionare și, poate, reconsiderare a operei lui, expoziția de la Palatul Dacia-România e deschisă până la 27 iulie.

Ea este împărțită în patru capitole – „Doctorul cu penel”, „Experimente: protozoare și folclor”, „Arhetipuri și afecte”, „Totem identitar și tabu politic”.

„Ion Țuculescu. Geniul amator” abordează două laturi – cea de biolog, cercetător științific, și cea de artist.

A început să picteze la vârsta de 15 ani, a studiat cu Eustațiu Stoenescu și s-a dovedit a fi geniu al picturii. În același timp, un cercetător științific reputat. Din acest motiv, curatorul Cristian Vechiu, acompaniat de Erwin Kessler, a pus în scenă o expoziție impresionantă, cu participarea a 21 de muzee, cu mai mult de 120 de lucrări, dar și obiecte – inclusiv microscoape și cărți.

Curatorul Cristian Vechiu trasează câteva linii importante ale acestei cele mai importante expoziții Ion Țuculescu din ultima jumătate de secol, răspunzând întrebărilor adresate de curatorial.

Câte lucrări sunt cuprinse în această expoziție de la Art Safari?

Cristian Vechiu: Expoziția „Ion Țuculescu. Geniul amator” cuprinde peste 120 de lucrări (cele mai multe dintre ele sunt picturi), dar și obiecte, cărți, fotografii de arhivă care să reflecte complexitatea gândirii și forța creativă a lui Ion Țuculescu.

De unde provin ele?

Cristian Vechiu: Lucrările provin din colecții muzeale, dar și din colecții private. Mă bucur că cele mai multe dintre muzee care au în colecție lucrări de Ion Țuculescu au înțeles importanța acestui demers și că ne-au fost alături, acceptând să împrumute lucrări importante, unele dintre ele neexpuse de multă vreme.

Despre care dintre lucrările de aici am putea spune că este reprezentativă pentru artist?

Cristian Vechiu: Având atât de multe lucrări în expoziție, cred că putem vorbi de o adecvată reprezentare a lui Ion Țuculescu. Am împărțit expoziția în patru capitole, fiecare capitol bucurându-se de lucrări reprezentative pentru perioada creativă pe care vrem să o surprindem. Altfel, sunt sigur că publicul va regăsi unele dintre cele mai puternice lucrări ale lui Țuculescu din perioada totemică.

Care este cea mai importantă?

Cristian Vechiu: Pentru mine, toate lucrările din expoziție sunt importante. Dar lucrând la această expoziție am prins și mai mult drag de lucrarea intitulată „Ochii te privesc de pretutindeni” din patrimoniul Muzeului de Artă Timișoara. Însă, repet, toate lucrările pe care le vor vedea vizitatorii sunt importante, pentru că doar împreună ele alcătuiesc cu adevărat traseul impresionant al lui Ion Țuculescu.

Care a fost parcursul în organizarea unei revizionări a expoziției din 1965?

Cristian Vechiu: E vorba, mai curând, despre o revizionare a operei lui Țuculescu, nu a expoziției din 1965. Evident, acest moment a fost unul decisiv în receptarea postumă a lui Țuculescu. Am considerat că, după marea expoziție retrospectivă de la Muzeul Național de Artă al României din 1999, a sosit momentul ca publicul românesc și sper că nu numai să revadă opera țuculesciană în matca ei. De aici și ideea de revizionare și repoziționare: expoziția îl prezintă pe Țuculescu în dubla sa ipostază, de artist – fără formare academică în acest sens – și de om de știință. Fără activitatea sa științifică, artistul Ion Țuculescu despre care vorbim astăzi nu ar fi fost posibil.

Prin ce se remarcă Ion Țuculescu în pictura românească?

Cristian Vechiu: Ion Țuculescu este un caz unic în arta românească. Influența sa asupra artei locale de după 1965 este indiscutabilă. În opera lui Țuculescu putem identifica atât o legătură cu arta modernității românești, cât și trecerea spre arta contemporană. Țuculescu este astfel un punct nodal pentru arta românească.

Este caracterizat drept „maestrul ochilor”, interpret al naturii, artist autodidact – acestea duc la concluzia „geniu amator”? 

Cristian Vechiu: Țuculescu nu poate fi considerat un maestru al ochilor în sensul în care se spune asta despre Tonitza. Ochiul este însă un simbol important în pictura matură a lui Țuculescu, ce trimite atât la o formă de spiritualitate arhaică, cât și la universul imagistic al scoarțelor oltenești și la protozoarele pe care le studia Țuculescu. „Amator” din sintagma „geniul amator” trebuie înțeles în sensul de artist iubitor de artă în sensul cel mai tare. Iubirea lui Țuculescu pentru pictură este una aproape obsesivă, iar geniul său și intuițiile lui transcend orice formă de pregătire academică.

Cum vă doriți să fie perceput de publicul român care nu l-a cunoscut până acum?

Cristian Vechiu: În primul rând, ne-am dori ca publicul nefamiliarizat cu opera țuculesciană să descopere un artist român excepțional și exponențial totodată. Sperăm ca Țuculescu să fie punctul de cotitură  pentru cei care nu-i cunosc pictura și nici activitatea științifică, cu alte cuvinte să fie atracția principală a acestui sezon nou de Art Safari.