Jacobus Vrel, precursorul enigmatic al lui Vermeer, în expoziție la Paris – galerie foto

Fundația Custodia găzduiește la Paris, până la 17 septembrie, expoziția „Jacobus Vrel. Precursor enigmatic al lui Vermeer”.

Această primă prezentare monografică dedicată pictorului reunește operele sale majore, care se găsesc în cele mai mari muzee – Amsterdam, Bruxelles, Detroit, München, Viena – și în prestigioase colecții private. De asemenea, include una dintre cele mai cunoscute și mai surprinzătoare scene de gen ale pictorului, „Femme saluant un enfant à la fenêtre” („Femeie salutând un copil la fereastră”), care se află la Fundația Custodia.

Figuri feminine pline de mister

La prima vedere, nimic nu pare să-l lege pe Jacobus Vrel de celebrul Johannes Vermeer, în afară de inițialele „JV”. Cu toate acestea, multe dintre picturile lor au în comun același calm contemplativ, rolul central jucat de figuri feminine și, foarte adesea, un anumit mister. De exemplu, multe dintre lucrările lui Jacobus Vrel au fost mult timp atribuite lui Vermeer. Necunoscute publicului larg, acestea i-au intrigat și fascinat pe istoricii de artă timp de peste un secol.

Cine a fost acest enigmatic pictor olandez din secolul al XVII-lea?

În încercarea de a elucida misterul lui Jacobus Vrel, în 2018 a fost lansat un proiect internațional de cercetare. Cu toate acestea, explorarea arhivelor nu a furnizat nicio informație despre locul de naștere, locul decesului sau ocupația pictorului.

Pe de altă parte, analizele dendrocronologice efectuate pentru acest proiect (adică datarea panourilor de lemn pe care sunt pictate tablourile) au stabilit că Vrel a creat primele sale vederi de oraș în jurul anului 1635 și scenele de interior în jurul anului 1650, ceea ce face din el nu un urmaș, așa cum s-a presupus multă vreme, ci un precursor al lui Vermeer.

Pentru a evidenția originalitatea lucrărilor lui Jacobus Vrel, o parte a expoziției este dedicată și contemporanilor olandezi ai pictorului, care au abordat subiecte similare: vederi de oraș și scene de gen.

Reprezentările urbane ale lui Vrel par să ofere o privire asupra vieții din Țările de Jos în secolul al XVII-lea, dar ele intrigă prin arhitectura lor neclasificabilă.

Vrel a fost primul pictor din Epoca de Aur care a ales ca subiect vederi de străzi și clădiri fără evenimente istorice sau semnificative. Acesta a fost un tip de pictură care avea să cunoască o dezvoltare semnificativă în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, artiști precum Jan van der Heyden (1637-1712) și Jan Abrahamsz specializându-se în acest gen. Beerstraaten (1622-1666).

În ceea ce privește scenele de interior pictate de Vrel, acestea sunt, de asemenea, fără egal în arta secolului său. Încăperile goale – cu excepția bucății de hârtie de pe podea care îi poartă semnătura – delimitate de pereți la fel de goi și de o fereastră în spatele căreia se poate distinge figura palidă a unui copil care iese din întuneric, sunt greu de încadrat în producția picturală olandeză, se arată în prezentarea expoziției.

Pe de altă parte, în alte scene de viață domestică, Vrel se bazează pe un repertoriu de motive comune în arta olandeză. Figurile sale de femei care gătesc, cosesc, stau la pat sau au grijă de copii au multe paralele. De la Alte Pinakothek din München, expoziția prezintă magnificul tablou al lui Pieter Janssens, cunoscut sub numele de „Elinga” (1623-1682), ale cărui interioare populate de figuri feminine ne invită la visare în același mod ca și cele ale lui Vrel.

Artele grafice nu sunt de neglijat în elogiul vieții cotidiene pe care artiștii olandezi din secolul al XVII-lea l-au dăruit posterității. Desenul de la Rijksmuseum, de exemplu, prezintă o femeie, văzută din spate, aplecată prin deschiderea unei uși duble, un motiv foarte apreciat de Vrel. Atribuit mult timp lui Rembrandt, acest desen a fost atribuit acum lui Nicolaes Maes (1634-1693), unul dintre străluciții săi elevi.

Expoziția oferă vizitatorilor o imersiune în producția artistică a Epocii de Aur olandeze și evidențiază singularitatea și modernitatea uimitorului Jacobus Vrel.

Expoziția este organizată în colaborare cu Mauritshuis din Haga, unde a fost expusă în perioada 16 februarie – 29 mai, și cu Alte Pinakothek, Bayerische Staatsgemäldesammlungen din München, care a făcut parte din proiectul de cercetare.

Foto credit: fondationcustodia.fr