Joan Miró, față în față cu arta contemporană / galerie foto

Artistul catalan Joan Miró (1893 – 1983) insista în anii 70 că nu este un vechi maestru modernist, ci voia să fie privit și acceptat drept un practician contemporan a cărui operă este în concordanță cu noutățile din lumea artei.

Vila Art Deco de pe domeniul Fundației Serralves din Porto găzduiește expoziția „Afinități elective: Joan Miró și arta contemporană din colecția muzeului Serralves”.

Titlul expoziției provine din domeniul chimiei, unde semnifică compatibilitatea naturală a anumitor compuși. Filosoful german Goethe a adaptat ulterior acest concept pentru a sublinia legăturile emoționale umane și relațiile afective dintre oameni, lucruri sau idei, care sunt instinctive și alese, mai degrabă decât impuse. În aplicația sa actuală, expresia „afinități elective” denotă dialoguri vizuale și conceptuale neașteptate, care traversează timpul și spațiul, puncte de întâlnire în care intuiția înlocuiește influența formală.

Expoziția are ca punct de plecare 24 de picturi, desene, sculpturi și obiecte textile create de Miró în anii 1960 și 1970, cu incursiuni ocazionale în practicile sale anterioare. Alături de acestea stau 53 de opere semnate de Rui Aguiar, Helena Almeida, Armando Alves, Giovanni Anselmo, Michael Biberstein, Wang Bing, Marcel Broodthaers, Pedro Calapez, Luisa Cunha, António Júlio Duarte, Josep Guinovart, Ana Hatherly, Jörg Immendorf, Asger Jorn, Anselm Kiefer, Jannis Kounellis, Barry Le Va, Julie Mehretu, Robert Morris, Blinky Palermo, A.R. Penck, Graça Pereira Coutinho, Júlio Pomar, Dieter Roth, Agostinho Santos, Julião Sarmento, Thomas Schütte, António Sena, Nikias Skapinakis, Susana Solano, Ângelo de Sousa, Pedro Sousa Vieira, Antoni Tàpies.

De la pictură și sculptură la colaj, instalație, fotografie, video și lucrări multimedia, de la Process Art la Arte Povera, la fiecare punct de intersecție, opera lui Miró dialoghează cu practicile artistice contemporane.

Expoziția, ce poate fi vizitată până în ianuarie 2027, este împărțită în nouă secțiuni, fiecare propunând o perspectivă tematică prin care să fie privite lucrările: Arta procesuală; Peisaj, memorie și materie; Pictura en abîme; Anti-monumente; Limbaj; Expresionismul reimaginat; Desenul ca practică; Colajul și viața modernă; și Loc/Niciun loc.