József Klein și covoare zburătoare, în noul sezon expozițional al MNAR

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) anunță două expoziții temporare în noul sezon expozițional, care debutează la 18 septemmbrie.

Este vorba despre „József Klein și Școala de la Baia Mare” (18 septembrie – 30 noiembrie 2025) și „Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia” (18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026).

József Klein și Școala de la Baia Mare

„József Klein și Școala de la Baia Mare” este realizată împreună cu Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” și este amenajată la parterul Galeriei Naționale. Curatorii expoziției sunt Alina Petrescu, șef secția Artă Românească Modernă de la Muzeul Național de Artă al României, și Robert Strebeli, director Muzeul Județean Baia Mare „Centrul Artistic Baia Mare”.

Expoziția marchează 129 de ani de la nașterea pictorului și cuprinde o amplă selecție de lucrări de pictură, grafică, sculptură și documente, provenite majoritar din atelierul pictorului și devenite parte din patrimoniul muzeului băimărean. Acestora li se alătură lucrări de la MNAR, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeului de Artă din Cluj, Centrul de Cultură, Artă și Agrement din Târgu-Mureș, dar și din colecții private din Budapesta și din Paris.

Este pentru prima dată când la București sunt expuse 80 de opere din creația lui József Klein, care prezintă opera artistului dintr-o perspectivă nouă, puțin cercetată, ca membru al Coloniei artistice de la Baia Mare.

József Klein (1896 – 1945), născut într-o familie modestă din județul Arad, a fost marcat de o copilărire plină de neajunsuri și greutăți, motiv pentru care scenele din viața cotidiană a oamenilor simpli au devenit o temă recurentă în pictura sa. Suferințele celor mulți din primii ani l-au făcut să înfățișeze lumea înconjurătoare într-o manieră realistă. În ciuda condițiilor precare și a discriminării care l-au urmărit toată viața, Klein a dat dovadă de o perseverență greu de egalat și a devenit creatorul unei arte atente la dramele omului de rând, care a îmbogățit formele picturii tradiționale cu experimente ale impresionismului și fovismului.

Pictor, gravor și sculptor, József Klein s-a format la Budapesta, la clasele profesorilor Károly Ferenczy și Istvan Réti. Dacă de la primul dintre profesori a învățat tehnicile picturii impresioniste, cel din urmă îl inspiră să se alăture grupului de artiști condus de Janos Thorma din Colonia de la Baia Mare, unde descoperă plăcerea de-a lucra în aer liber. Picturile  realizate aici figurează în 1922 în expozițiile de grup ale Școlii de la Baia Mare, la Satu Mare, Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara.

Școala de pictură de la Baia Mare

Școala de pictură de la Baia Mare, întemeiată de Simon Hollósy, Istvan Réti, János Thorma, Bélla Iványi-Grünwald și Károly Ferenczy, respinge conservatorismului academic și pune accent pe învățarea meșteșugului picturii prin studiul după natură.
Încurajat de prietenii și colegii săi de breaslă Istvan Réti și Janos Thorma, Hollósy inaugurează în anul 1896 Școala de Pictură de la Baia Mare, deschizând calea unor noi abordări în pictură, bazate pe refuzul convențiilor academice, dar cu o apetență pentru pictura în plein-air și studiul după modelele oferite de pictorii francezi.

Câțiva ani mai târziu József Klein ia contact cu efervescența artistică din Paris, unde asimilează maniera impresionistă și intensitatea cromatică fovistă și se apropie de mișcarea artistică Noua Obiectivitate. După revenirea din Franța a organizat prima expoziție personală la Baia Mare, pe care a prezentat-o la Cluj-Napoca și Arad.

József Klein a expus ulterior la București și Timișoara lucrări care îl consacră drept un pictor avangardist. Repertoriul său tematic s-a diversificat odată cu abordarea unor subiecte sociale, dar și printr-o atenție sporită oferită mesajului transmis de opera de artă. Încercarea sa de conectare la marile curente europene, asimilarea inovațiilor în materie de limbaj artistic și experimentarea unor tehnici noi l-au ajutat pe Klein să își descopere propriul stil.

În 1944, Klein și soția sa, Piroska Kohn, au fost deportați din Baia Mare în lagărul Auschwitz-Birkenau, unde au murit. O parte semnificativă de lucrări din atelierul pictorului a fost salvată în timpul Holocaustului de pictorul maghiar Kriszán János.

Evenimente conexe

Expoziția „József Klein și Școala de la Baia Mare” este însoțită de câteva evenimente conexe.

Vineri, 19 septembrie 2025, ora 11:00

Atelier pentru copii cu tema „Culoare și expresivitate”

Un atelier sub forma unui joc de memorie în care învățăm să privim un tablou, cu răbdare și atenție, încercând să descoperim cât mai multe detalii pe care să le memorăm.

Vineri, 19 septembrie 2025, ora 16:00

Conferință susținută de curatorul expoziției Robert Strebeli, directorul Muzeului Județean Baia Mare „Centrul Artistic Baia Mare”

Duminică, 21 septembrie 2025, ora 12:00

Vizită ghidată de specialitate susținută de Alina Petrescu, curatoarea expoziției, șef secția Artă Românească Modernă, Muzeul Național de Artă al României

Sâmbătă, 25 octombrie 2025, ora 12:00

Vizită activă pentru adulți cu introducere în contextul istoric și artistic al Școlii de la Baia-Mare.

Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia

„Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia” este curatoriată de Erwin Kessler, care asigură interimar conducerea MNAR.

Expoziția scoate la iveală coliziunea dintre tradiție și modernitate, dintre local și global, fuziunea dintre valori aparent ireconciliabile, atât de relevante pentru prezentul nostru hibrid.

Originea covoarelor de Transilvania

Așa-numitele covoare de Transilvania își au originea în Anatolia de vest, de la Gördes până la Selendi. Sunt covoare de rugăciune musulmane tipice lumii otomane. Fiecare covor este o încăpere portabilă a devoțiunii private: ea izolează individul pe o insulă de lână pentru exerciții spirituale. Credința, fantezia și pasiunea se înalță spre cer de pe covoarele de rugăciune.

Frânturi de paradis pe pământ, covoarele anatoliene trebuiau să fie bogate, frumoase și luxuriante, pentru a oferi o mostră a plăcerilor de dincolo de lume. Procedând astfel, ele ating valori estetice înalte, independente de scopul lor spiritual. Din celule individuale destinate devoțiunii private, acestea s-au transformat rapid în mărfuri râvnite. Pentru străini, covoarele anatoliene scumpe exprimau opulență, confort, glorie, viziuni extatice și exotice în loc de credință. Încă din secolul al XVI-lea, s-au transformat într-o marfă orientală dorită în Europa.

În drumul lor spre Europa de Vest, covoarele anatoliene au traversat Transilvania, unde au ajuns în bisericile protestante, pe bănci și altare, ca semne tangibile, decorative, ale bogăției și statutului superior. Au pătruns în conace bogate, în special în Germania și Țările de Jos, unde pot fi văzute pe mese și bănci, în scene de interior și naturi statice, de la Vermeer și Pieter de Hooch la Willem Kalf. Covoarele de Transilvania sunt un caz paradoxal de practici culturale și spirituale dislocate, grăitoare pentru de modul în care contextele și consumul redefinesc obiectele ca artă.

Covoare psihedelice

Alături de 15 covoare anatoliene prețioase, datând din secolele XVI – XVIII, aparținând MNAR și Muzeului Național Brukenthal, expoziția aduce în prim-plan și 15 covoare realizate de fotograful german Thomas Ruff, din seria „d.o.pe”, numită după lucrarea „Porțile percepției/ The Doors of Perception” (1954) a lui Aldous Huxley.

În ultimii ani, Thomas Ruff a produs o serie de covoare imprimate cu modele abstracte, colorate, care evocă proliferarea coloniilor organice, a formațiunilor cosmice sau a unor fantezii extatice decorative, orientale. Acestea au rezultat din tehnica sa fotografică caracteristică de manipulare digitală: el creează subiecte virtuale cu un software fractal și apoi le redă digital, cu o cameră virtuală, ea însăși un software. În cazul covoarelor, imaginea este imprimată pe țesătura unui covor neutru, incolor, impregnat cromatic cu jet de cerneală. Astfel, cea mai avansată tehnologie digitală a virtualității pure se combină cu textura cea mai tactilă a realității. Moliciunea covoarelor primește proiecțiile unui software, într-un corp de țesături psihedelice, spiralate amețitor. Rezultatele sunt covoarele singulare ale lui Ruff: comparate cu sursele strict virtuale și radical moderne ale imaginilor generate pe computer, acestea sunt intens fizice și aparent tradiționale, aparținând celui mai tangibil domeniu al vieții de zi cu zi.

Evenimente conexe

Pe parcursul expoziției, vor avea loc la MNAR prelegeri și programe educative.

Evenimentele vor începe cu o prezentare a lui Thomas Ruff, despre conceptul, sursele și procesul de producție al fotocovoarelor sale. Aceasta va fi urmată de prelegerea susținută de dr. Agnes Ziegler, dedicată conservării, expunerii și reutilizării covoarelor anatoliene în bisericile evanghelice din Transilvania.

La începutul anului 2026 vor avea loc două conferințe: dr. Ömer Zaimoğlu, despre meșteșugul antic al țesătorilor de covoare din Anatolia, și dr. Cosmin Ungureanu, despre reprezentarea covoarelor orientale și de Transilvania în pictura italiană, olandeză și germană din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.

Programul complet al evenimentelor poate fi consultat publicat pe mnar.ro.