„La Chata” de Joaquín Sorolla, o capodoperă redescoperită după mai bine de 50 de ani de la dispariție
Portretul „La Chata” de Joaquín Sorolla, care o înfățișează pe infanta Isabel de Borbón, a fost găsit la Palatul Liria din Madrid, după ce a dispărut din anii 1970. Recuperată de Poliția Națională Spaniolă, opera de artă va fi reintrodusă în colecțiile publice, devenind un simbol puternic al luptei împotriva dispersării patrimoniului artistic.
Reapariția picturii „La Chata” de Joaquín Sorolla Y Bastida (1863-1923) – un portret al Isabel de Borbón y Borbón pictat în 1908 și dispărut din anii 1970 – reprezintă un eveniment important pentru patrimoniul artistic al Spaniei. Găsită la Palatul Liria din Madrid și recuperată de Poliția Națională Spaniolă, această pictură, considerată mult timp pierdută, se alătură acum colecțiilor statului după mai bine de jumătate de secol de absență.
O capodoperă a lui Sorolla dispărută din anii 1970
„La Chata” este un portret în întregime al Isabel de Borbón y Borbón (1851-1931), infanta Spaniei și fiica Isabellei a II-a, numită La Chata („cea cu nasul cârn”) din cauza nasului ei scurt. Pictată de Joaquín Sorolla în 1908, lucrarea măsoară aproximativ 151 × 100 cm și o înfățișează pe infantă într-un cadru elegant, simbolizând rangul ei și importanța curții spaniole la începutul secolului al XX-lea. Pictura se remarcă prin măiestria lui Sorolla în redarea luminii, prin tușele sale vibrante și prin rafinamentul său în portretizarea societății, caracteristic perioadei sale de maturitate.
Tabloul a aparținut Sociedad Española de Amigos del Arte (Societatea Spaniolă a Prietenilor Artei), o asociație non-profit foarte activă la începutul secolului al XX-lea, care organiza expoziții și împrumuturi. Urmele sale s-au pierdut la începutul anilor 1970, până la punctul în care a fost considerat dispărut – sau chiar pierdut iremediabil – în ciuda statutului său prezumat de patrimoniu cultural al statului.
O anchetă declanșată de o expoziție la Casa de Alba
Reapariția picturii „La Chata” se datorează în mare măsură eforturilor comune ale istoricilor de artă și ale Poliției Naționale. Ancheta a început când un tablou prezentat în expoziția „La Moda en la Casa de Alba” („Moda în Casa de Alba”), organizată la Palatul Liria între octombrie 2023 și martie 2024, a atras atenția autorităților: era un portret al Isabel de Borbón y Borbón care se potrivea cu descrierile pânzei pierdute de mult a lui Sorolla.
După verificare, ofițerii au constatat că tabloul – expus ca parte a colecțiilor Casei de Alba – corespundea dimensiunilor, iconografiei și autorului „La Chata”, înregistrat anterior în cadrul Sociedad Española de Amigos del Arte. Investigații suplimentare au confirmat că era într-adevăr opera dispărută și că transferul acesteia în colecțiile Palatului Liria nu fusese niciodată formalizat legal.
Recuperarea oficială a operelor
În urma anchetei, Poliția Națională a anunțat recuperarea a trei tablouri: „La Chata” de Joaquín Sorolla și două opere de José Moreno Carbonero, toate recunoscute oficial ca făcând parte din patrimoniul cultural al statului. Autoritățile au subliniat că aceste piese proveneau de la fosta Sociedad Española de Amigos del Arte, care a fost dizolvată oficial la începutul anilor 1980, după ce a împrumutat sau depozitat numeroase opere la diverse instituții și familii aristocratice.
Casa de Alba, proprietara Palatului Liria, a cooperat pe deplin cu ancheta și a restituit operele de artă odată ce a fost informată cu privire la statutul lor juridic. „La Chata” este acum destinată să se alăture colecțiilor de artă publice ale Spaniei, deși muzeul specific care o va găzdui nu a fost încă anunțat oficial.
Semnificația istorică și artistică
Acest portret al Isabel de Borbón y Borbón face parte din seria de comenzi pentru Joaquín Sorolla din partea elitelor politice și aristocratice ale epocii sale, care aveau încredere în capacitatea sa de a combina asemănarea psihologică cu luminozitatea radiantă. Redescoperirea picturii „La Chata” îmbogățește considerabil corpusul de portrete oficiale feminine ale lui Sorolla, oferind o nouă perspectivă asupra reprezentării monarhiei spaniole la începutul secolului al XX-lea.
Din perspectiva patrimoniului, reintegrarea acestei opere în domeniul public clarifică, de asemenea, cartografierea operelor de artă provenite de la Sociedad Española de Amigos del Arte, ale căror depozite și împrumuturi nu au fost documentate corespunzător de-a lungul deceniilor. Aceasta subliniază importanța colaborării dintre poliție, istorici de artă și instituții private în urmărirea traseului operelor dispărute sau slab documentate.
Un caz de referință în lupta împotriva dispersării patrimoniului
Reapariția picturii „La Chata” pune în lumină un fenomen recurent: dispersarea lentă, uneori neintenționată, a colecțiilor instituționale prin împrumuturi, relocări, moșteniri sau reorganizări ale palatelor și muzeelor. Faptul că pictura a fost remarcată în timpul unei expoziții publice recente subliniază modul în care o operă poate circula „la vedere” fără ca statutul exact al proprietății sale să fie cunoscut -până când un specialist sau o autoritate o leagă de o piesă înregistrată ca dispărută.
Acest caz constituie acum un precedent pentru căutarea altor opere pierdute de origine similară și sensibilizează marile familii și instituțiile private cu privire la necesitatea de a revizui proveniența colecțiilor lor. Pentru istoricii de artă și publicul larg, „La Chata” devine astfel atât o capodoperă redescoperită a lui Joaquín Sorolla, cât și un simbol al eforturilor depuse pentru protejarea și reconstrucția patrimoniului cultural al Spaniei.
