Lucrări de pictură, desen, sculptură ale artistului Samy Briss, într-o amplă retrospectivă la ARCUB/ galerie foto

Peste 110 lucrări de pictură, sculptură, desen, neexpuse niciodată „acasă”, reprezintă patrimoniul expoziţiei „Mémoires” de Samy Briss, care poate fi văzută la Sala Coloanelor de la ARCUB – Hanul Gabroveni până la 12 octombrie.

Publicul se va familiariza cu universul, gândurile şi viziunile artistului israelian de origine română Samy Briss, admirând inclusiv câteva dintre lucrările care trebuiau să facă parte din expoziţia interzisă în România în anul 1959.

Demersul a fost iniţiat şi curatoriat de Adina Renţea.

În expoziţie pot fi văzute fotografii din atelier, invitaţii la expoziţiile personale şi de grup din lumea întreagă, documente cu importanţă majoră în devenirea sa, scrisori de la personalităţi importante ale lumii culturale internaţionale, extrase din mari nume ale presei cotidiene şi de artă, referitoare la opera sa.

Păsări şi peşti

Opere în acril pe panou („Întoarcerea de la pescuit”, „Două feţe”), ulei pe panou („Luna plină”), guaşă pe hârtie („Scara lui Iacob”), foiţă de aur pe panou („Masă de sărbătoare”), ulei pe carton („Arlequino”), acril pe pânză („Pisica spirală”), dar şi o piesă unică – „Pasărea de aur” din fier forjat aurit, şi altele în tehnică mixtă fac parte din această expunere. Păsările şi peştii sunt motivele des întâlnite în mai multe tablouri, în care albastrul domină.

Un film documentar completează expoziţia.

O menţiune aparte: afişul expoziţiei interzise în România din 1959 şi câteva dintre lucrările care ar fi trebuit să facă parte din acel demers, păstrate cu grijă de artist, întregesc acest proiect expoziţional.

„Arta este expresia spiritului uman… Tot ceea ce am de spus este spus prin pictura mea. Există doi creatori în spatele fiecărei lucrări de artă: persoana care a făcut-o și persoana care o privește. Pictura este o invitație la descoperire și la surpriză, din care oricine poate vedea și lua orice de care are nevoie pentru a purta cu el în propria călătorie prin viață”, mărturisea Samy Briss despre crezul său artistic.

Expoziţia poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 12.00-20.00. În zilele de luni, expoziția este închisă. Accesulîn cadrul expoziţiei este gratuit.

Expoziţia a fost deschisă în acest an la Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, Muzeul de Artă Cluj Napoca, Palatul Culturii – Muzeul Unirii Iaşi, ARCUB, iar în noiembrie va fi prezentată la Bienala Albastră – Braşov. De asemenea, va fi deschisă în 2024 şi în alte muzee din  Timişoara, Tulcea, Bistriţa.

Despre Samy Briss

S-a născut la Iaşi, în 18 mai 1930, între Teatrul Național, grădina lui Avram Goldfaden (cel care a fondat la Iaşi, în 1876, primul teatru profesionist în limba idiș din lume) și capodopera arhitecturii religioase, Biserica Trei Ierarhi. A urmat Institutul de Arte Plastice Bucureşti şi, concomitent, între 1950 și 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Studiile efectuate în proximitatea modelatoare a lui Camil Ressu au impus ideea rigorii şi autoexigenţei pe fondul unei libertăţi de expresie asumate, lucruri pe care Briss le-a deprins imediat în preajma uneia din personalitățile marcante ale artei românești, membru titular al Academiei Române. Inventiv şi tenace, Samy Briss a făcut din creativitate o formă de expresie a eului profund, de valorificare a dialogului cu vizualul, esenţializat în expresii memorabile. Ecourile copilăriei ieşene, arhitectura vechilor clădiri monumentale din frumosul oraş moldav, îl vor însoţi, ca o sugestivă recuperare a unui timp si a unui loc, toată viaţa. Între 1955 și 1957, a participat la primele expoziţii de pictură şi grafică.

A realizat decoruri și costume de teatru și a lucrat ca asistent la catedra de scenografie de la Institutul de Teatru București, în preajma unor viitori mari regizori. În 1957, a expus pentru prima dată la Trienala de Gravură din Elveția, unde a reprezentat România. În 1958, Samy Briss, ca mulți intelectuali români, a devenit una dintre victimele valului de „realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. Prima sa expoziție de pictură la București a fost interzisă.

A părăsit România împreună cu familia, la sfârşitul anului 1959. După o lungă călătorie prin Europa, trecând prin muzee şi galerii de artă din Viena şi Napoli, şi făcând nenumărate schiţe ale vremurilor trăite, a ajuns cu vaporul la Haifa, în Israel. Israelul îl apropie de valorile şi simbolurile iudaice, de temele biblice, de tradiţiile, sărbătorile şi arta muzicanţilor cleizmeri, muzica populară evreiască. Pe care le vom regăsi, desigur, reflectate în opera sa. Tot acum îl cunoaşte pe cofondatorul mișcării Dada, Marcel Iancu, de care-l va lega o  prietenie fructuoasă și decisivă pentru tot restul carierei. Din 1961-1966, de numele său se leagă realizarea unor  decoraţiuni murale pentru spitale, biblioteci, hoteluri, instituţii publice.

La îndemnul sculptorului Dani Karavan, cel care a realizat uriaşa sculptură a zidului din parlamentul israelian, Knesset, numită „Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului”, Samy Briss a expus pentru prima dată la Tel Aviv. Şi până în 1970, a participat la mai multe expoziții de grup în Israel și în străinătate.

Dar începutul anului 1971, îi aduce lui Briss primul contract cu adevărat important. Galeria pariziană Romanet îl invită să expună la Paris şi îi propune un contract de exclusivitate pe 5 ani. Cu o condiţie: să se mute la Paris. Odată acceptat contractul, urmează, din 1972, primele sale expoziții în Franţa, Statele Unite și în întreaga lume. Contactul direct cu experienţe din arealul stilistic al lui Picasso, Paul Klee, Victor Brauner sau din repertoriul lui Braque, ori al pictorului din Vitebsk, Marc Chagall, i-au reconfigurat patrimoniul de imagini din spaţiul românesc, israelian, francez şi nu numai. Ca o recunoaştere a artei şi aprecierii la nivel internaţional de care se bucură opera sa, în 2019, Samy Briss a fost numit Chevalier des Arts et des Lettres, de către guvernul francez, la propunerea marelui om teatru şi bunului său prieten, Georges Banu.

Foto credit: Expoziţia „Mémoires”, de Samy Briss, ARCUB – Hanul Gabroveni, curatorial.ro