Lumea satului în pictura românească, dintr-o perspectivă modernă, la Palatul Suțu
Expoziția „Lumea satului în pictura românească”, ce abordează o tematică perenă în plastica autohtonă, însă acum privită dintr-o perspectivă foarte modernă, va fi inaugurată la Palatul Suțu pe 15 decembrie, la ora 18:30.
Noua expoziție prezintă o selecție impresionantă de lucrări, multe dintre acestea nefiind expuse de foarte multă vreme. Ea cuprinde portrete, peisaje rurale, interioare de gospodării ţărăneşti cu „recuzita” lor specifică, scene de familie şi ocupaţii tradiţionale, elemente de costum popular, ceramică şi încă multe altele, de la pictură, artă grafică și până la sculptură și artă decorativă.
„Descoperirea temelor care au dus la ilustrarea satului românesc se datorează și influențelor venite din arta franceză, mai ales prin intermediul lui Nicolae Grigorescu. Acesta a lucrat ani în satul Barbizon și în pădurea de la Fontainebleau, în Franța. Realitatea rurală de acolo a declanșat resortul lăuntric al lui Nicolae Grigorescu, care, revenit în țară, a găsit în frumusețea satului românesc cea mai puternică sursă de inspirație”, explică dr. Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului București.
Ea remarcă faptul că, pe lângă Grigorescu, Camil Ressu și Dumitru Ghiață, pictori ca Arthur Verona, Nicolae Vermont, Ştefan Dimitrescu, Octav Băncilă și Aurel Băeșu fac parte dintre cei care au reflectat „specificul național”.
„Mișcările unioniste și Primul Război Mondial au făcut ca pictura cu specific românesc să rămână o constantă a artei noastre la sfârșitul secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX. După Marea Unire, în peisajele anilor ’20 se manifestă pregnant motivul rural. Anterior, apăruseră lucrări importante cu influențe semănătoriste, care vor caracteriza opera unor artiști precum Arthur Verona, Pan Ioanid sau, mult mai subtil, se manifestă la Ștefan Popescu. Mai târziu, Camil Ressu va veni cu o manieră mai specială, realist-constructivistă. Arta cu specific românesc trebuia să însumeze arta țărănească și arta religioasă de sorginte bizantină. Decorativismul va juca un rol important în această specificitate. Cu timpul, Iosif Iser, Camil Ressu și Francisc Șirato renunță la tema specificului național, dar Ion Theodorescu-Sion și Ștefan Dimitrescu continuă pe acest drum, în alte maniere. La Ion Theodorescu-Sion subiectul capătă mai multă profunzime, devenind o temă importantă de experiment artistic. După cel de-al Doilea Război Mondial, tema rurală revine în forță, fiind legată de noile ideologii politice, dar păstrând, în subsidiar, și tradiția marii picturi interbelice din România”, mai spune Olariu.
Expoziția va fi deschisă până pe 20 august 2023.
