Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  Mii de artiști protestează față de utilizarea fără licență a operelor pentru antrenarea AI
artificial,intelligence,brain

Mii de artiști protestează față de utilizarea fără licență a operelor pentru antrenarea AI

Mai mult de 19.000 de artiști plastici, muzicieni și cineaști protestează într-o scrisoare deschisă față de utilizarea fără licență a operelor pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială (AI).

Printre semnatari se află artiștii vizuali Joel Shapiro, Gregory Edwards, Amoako Boafo, Joanna Pousette-Dart, Tishan Hsu și Lynn Goldsmith, muzicienii Thom Yorke de la Radiohead, Björn Ulvaeus, fondator al grupului suedez ABBA, și Robert Smith de la The Cure, actorii Julianne Moore, Kevin Bacon și Sean Astin și romancierul Kazuo Ishiguro, laureat al premiului Nobel.

Artiștii se alătură unor profesioniști din domeniul creației și unor zeci de organizații din diverse industrii creative din mai multe țări. Fiul artistei Leonora Carrington, Harold Gabriel Weisz Carrington, istoricul de artă Susie Hodge, consilierul de artă Susan Blackman și profesorul de filosofie și estetică Daniel M. Feige de la Academia de Artă și Design din Stuttgart au semnat de asemenea scrisoarea.

„Utilizarea fără licență a operelor creative pentru formarea inteligenței artificiale generative reprezintă o amenințare majoră și nedreaptă la adresa mijloacelor de subzistență ale persoanelor din spatele acestor opere și nu trebuie permisă”, se arată în petiția publicată la 22 octombrie.

În primăvară, mai mult de 200 de muzicieni și alți artiști au semnat o scrisoare deschisă redactată de Artists Rights Alliance prin care solicitau utilizarea responsabilă a AI în muzică. În iulie anul trecut, peste 15.000 de scriitori, printre care Jennifer Egan, Michael Pollan, Min Jin Lee și Margaret Atwood, au susținut o petiție adresată de Authors Guild unor companii importante de inteligență artificială, prin care era solicitat să obțină consimțământul autorilor, să îi crediteze și să îi despăgubească în mod echitabil înainte de a încorpora lucrări protejate de drepturi de autor în seturile de date utilizate pentru antrenarea tehnologiilor generative de inteligență artificială.

Ghiduri etice clare care să reglementeze utilizarea AI în artă

Algoritmii AI sunt antrenați pe seturi de date, iar aceste date pot reflecta prejudecățile societale. Acest lucru a ridicat îngrijorări cu privire la perpetuarea acestor bias-uri în muzica și arta generată de AI. Fără o programare inclusivă și seturi de date diversificate, AI poate întări stereotipurile existente, ceea ce afectează echitatea și diversitatea în domeniul creativ. Această problemă subliniază nevoia de practici etice și diversitate în procesul de dezvoltare al AI.

Pe măsură ce AI devine tot mai integrată în procesul creativ, apar apeluri pentru o mai mare transparență și responsabilitate. Publicul și consumatorii ar trebui să poată distinge între lucrările create de oameni și cele generate de AI. De asemenea, există cerințe pentru ghiduri etice clare care să reglementeze utilizarea AI în artă, astfel încât autenticitatea artistică și valorile umane să fie protejate.
Galeria Serpentine a subliniat importanța folosirii unor seturi de date „etic sursate” în proiectele de artă bazate pe AI.

Pe de altă parte, AI oferă tot mai multor artiștilor noi modalități de exprimare și colaborare cu tehnologia. De la generarea de imagini până la crearea de muzică, AI a devenit un partener în procesul artistic.

Inteligența artificială și tendințele culturale urbane

Inteligența artificială influențează tot mai mult tendințele culturale urbane, în special în domeniul muzicii, iar modul în care muzica este creată, distribuită și consumată se schimbă radical. AI favorizează noi forme de exprimare artistică și conexiuni culturale bazându-se pe baze de date uriașe cu muzică existentă pentru a genera compoziții noi care să aibă impact emoțional asupra publicului, permițând chiar și neprofesioniștilor să creeze.

AI aduce transformări semnificative în procesul de creație muzicală, facilitând accesul la compoziții inovatoare și democratizând acest domeniu, susțin unele voci. Mai mult, redefinește experiențele de ascultare, prin diverse platforme, oferind recomandări personalizate și acces la artiști noi.

Totuși, modelele de inteligență artificială ar putea duce la o pierdere de locuri de muncă în industria muzicală. Mai mult, muzica generată de AI nu are profunzimea emoțională și autenticitatea celei create de oameni. Dacă este folosită pentru a imita pur și simplu stiluri de muzică existente, ar putea duce la un declin al creativității și originalității. Sunt trase semnale de alarmă și cu privire la deepfakes, dar și la crearea unor bule de filtrare în ceea ce privește utilizatorii platformelor de streaming.