„Mircea Nicolae – Cioburi”, la Palatul Universul
Lucrări care pun în lumină modul experimental în care Mircea Nicolae lucra cu diverse materiale și limbaje estetice, dar și relația lui specială cu scrisul, care a avut pentru el un rol cel puțin la fel de important ca formele vizuale de expresie, vor fi expuse la Salonul de proiecte de la Palatul Universul din București.
„Mircea Nicolae – Cioburi”, expoziție concepută de Salonul de proiecte, va putea fi vizitată începând cu 22 martie și până pe 14 mai 2023.
Acest eveniment este organizat ca parte a proiectului „Mircea Nicolae. Artistul e absent”.
Selecția din expoziție nu insistă asupra textelor de critică de artă, ci se concentrează asupra înțelegerii scrisului ca un instrument de auto-analiză, de structurare a gândurilor despre artă, de planificare și organizare strategică a producției de lucrări și a posibilelor traiectorii profesionale. Însă dincolo de toate acestea, scrisul era traversat, ca și practica sa artistică, de o dimensiune poetică pe care el o vedea intrinsec legată de existența cotidiană.
Această dimensiune poetică se regăsește în felul în care Mircea Nicolae abordează fenomenul distrugerii, care îl preocupă constant pe toată durata parcursului său artistic.
Distrugerea urbană, precaritate și lipsa de speranță
„Cioburi”, lucrarea care dă titlul expoziției, este emblematică în acest sens deoarece artistul și-a reasumat-o peste timp – în 2020, la zece ani după ce a fost concepută – transformând-o într-un manifest al fragilității și al nevoii de protecție și vindecare.
Lucrări precum seria „Globuri de sticlă”, demarată în 2007, și filmul „Salariul minim (700 RON)” din 2011 leagă distrugerea urbană de precaritate și de lipsa de speranță în ceea ce privește echitatea socială și posibilitatea unei vieți demne. Dacă în perioada socialistă această echitate era o proiecție ideologic justificată, anii de după 1990 au exacerbat individualismul și au alterat în mod fundamental raporturile sociale.
Toate aceste dinamici infuzează o altă direcție de cercetare pe care expoziția o evidențiază prin lucrări precum seria de fotografii „Stații de autobuz” (2012) sau intervenția de pe scara de bloc unde locuia artistul, intitulată „Cum se face pâinea” (2014).
Lucrările sintetizează un traseu spațial și metodologic care conectează spațiul urban și împrejurimile imediate (scara blocului) cu practica din atelier (apartamentul în care locuia) și mintea artistului, de care ne apropiem prin intermediul textelor, se arată în prezentarea expoziției. În plus, ea demonstrează versatilitatea lui Mircea Nicolae, caracterul lui mereu deschis către noi medii de lucru pe care le învăța pe cont propriu, ceea ce putea reprezenta o sursă de frustrări, dar și de satisfacții. De la obiectele care implicau transformări „alchimice”, de natură materială și conceptuală, la rigurozitatea fotografiei pe format mare, scenariile complexe transpuse în lucrări video sau acțiunile performative care îmbrățișau hazardul, artistul ajunge în final să se apropie cu aceeași seriozitate și dedicație de mediul tradițional picturii.
Deși producția propriilor lucrări era adeseori solicitantă pentru el, Mircea Nicolae a cultivat în egală măsură desprinderea de obiect, oferindu-le uneori celorlalți creațiile sale, prin acte de generozitate rar întâlnite în comunitatea artistică.
Această expoziție este organizată în tandem cu expoziția „Mircea Nicolae – Lucruri mărunte, lucruri prețioase”, deschisă la Comenduirea Garnizoanei Timișoara până pe 23 aprilie 2023, în cadrul evenimentului inaugural Timișoara 2023, fiecare expoziție prezentând lucrări diferite din traiectoria artistului.
Scurtă biografie Mircea Nicolae
Ionuț Cioană (1980 – 2020), care a lucrat ca artist sub pseudonimul Mircea Nicolae, a absolvit Facultatea de Litere de la Universitatea București (1998 – 2002) și a obținut diploma de master (2002 – 2004) în Antropologia Spațiului Sacru, la Institutul de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.
A fost doctorand la Universitatea Națională de Arte din București cu o teză despre muncă și libertate artistică în contextul scenei de artă din România între 1944 – 2010.
În practica sa artistică din perioada 2006 – 2009, Mircea Nicolae a dezvoltat o serie amplă de intervenții în spațiul public și în spații părăsite. Prin gesturi anonime, acestea își propuneau să investigheze structura socio-politică a orașului București, dar și spațiul mai intim al istoriei afective personale.
În perioada 2010 – 2020, el a produs o serie de lucrări prezentate în diverse spații expoziționale și evenimente precum: Salonul de proiecte, București (2019); tranzit.ro/bucurești (2018); Galeria Ivan, București (2017); Galeria Electroputere, Craiova (2015); Vienna Biennale (2015); Spațiul Platforma, București (2015); MUSAC, Leon (2012); Pinchuk Art Centre, Kiev (2011); 32 Edgewood Avenue Gallery, New Haven (2011).
Activitatea lui curatorială a inclus expoziția „Mattis Teutsch. Avangardă și realism constructiv”, organizată la Rezidența BRD Scena9, București, în colaborare cu Szilárd Miklós (2019), iar în calitate de critic de artă a publicat în mod regulat texte pe platforma editorială Scena9 în perioada 2016 – 2020.