Mister vechi de un secol: Tabloul „The Guitar Player” al lui Vermeer expus alături de o replică
Johannes Vermeer, cu doar 37 de tablouri atribuite cu certitudine lui, rămâne unul dintre pictorii cel mai dificil de descifrat din istoria artei. Posibilitatea tentantă de a crește acest număr, chiar și cu o singură pictură, a stârnit de mult timp dezbateri în jurul unei picturi deosebit de misterioase, reprezentând o fată care cântă la chitară, expusă la Muzeul de Artă din Philadelphia (PMA). Aceasta este o replică aproape exactă a picturii lui Vermeer, „The Guitar Player” (1672), ridicând întrebarea dacă ar fi putut fi pictată, de asemenea, de maestrul olandez. O nouă expoziție din Londra invită publicul să decidă.
Pentru prima dată în peste 300 de ani, cele două tablouri sunt expuse unul lângă altul la Kenwood House, grație unui împrumut istoric de la PMA. Expoziția „Double Vision: Vermeer at Kenwood” va fi deschisă până la 11 ianuarie 2026, marcând 350 de ani de la moartea lui Vermeer în 1675.
Istoricii de artă dezbat încă din anii 1920 motivul pentru care tabloul din colecția PMA a fost creat, dacă nu este o copie a versiunii din Londra.
Deși vizitatorii vor observa numeroase similitudini între cele două tablouri, vor remarca și câteva diferențe evidente. Cea mai importantă dintre acestea este lipsa buclelor fetei din pictura din Philadelphia, care are, de asemenea, un tratament diferit al luminii și umbrelor. Un aspect crucial este faptul că pictura din Londra este semnată de Vermeer, în timp ce pictura de la PMA nu este.
Un tablou bine conservat, altul deteriorat
Experții s-au străduit mult timp să înțeleagă enigma acestei replici, deoarece compararea celor două tablouri este complicată de starea lor foarte diferită: versiunea din Londra se numără printre cele mai bine conservate opere ale lui Vermeer, în timp ce versiunea din Philadelphia prezintă o uzură semnificativă, inclusiv deteriorări cauzate de eforturile anterioare de curățare necorespunzătoare.
În ultimii ani, s-au făcut eforturi pentru a găsi răspunsuri la acest mister vechi de un secol. Noile analize efectuate asupra ambelor tablouri au permis o comparație continuă a materialelor, tehnicii și procesului de realizare, pentru a încerca să se determine dacă acestea ar fi putut fi produse de aceeași mână.
Deși experții nu au ajuns încă la o concluzie finală, au anunțat câteva concluzii preliminare. Prima dintre acestea se referă la straturile de grund de sub fiecare pictură, care diferă între ele, deși acest lucru poate rezulta din faptul că Vermeer probabil a cumpărat pânzele pregătite în prealabil de la un furnizor extern. Tabloul cunoscut al lui Vermeer a fost pregătit cu un fond pal, gri-maroniu, realizat din alb de plumb și cretă, nuanțat cu pigmenți de pământ și negru, ceea ce este în concordanță cu celelalte tablouri târzii ale lui Vermeer. Fondul tabloului din Philadelphia este maro închis.
Culorile prezintă, de asemenea, câteva diferențe semnificative. Verdele folosit în peisajul din spatele fetei în tabloul cunoscut al lui Vermeer este o nuanță cunoscută sub numele de verde pământ. În versiunea din Philadelphia, aceasta a fost obținută prin amestecarea indigo-ului cu ocru galben. Pentru nuanțele de albastru, Vermeer a folosit vopseaua sa preferată, ultramarinul, o alegere costisitoare, dar în versiunea din Philadelphia aceasta a fost înlocuită cu pigmentul mai ieftin de indigo.
Jennifer Thompson, curatoare de pictură și sculptură europeană la Muzeul de Artă din Philadelphia, a declarat că „Double Vision” oferă o „ocazie palpitantă” de a reflecta asupra „ceea ce știința și cunoașterea ne oferă pentru înțelegerea lui Vermeer și a materialelor și tehnicilor de pictură din secolul al XVII-lea”.
„Double Vision: Vermeer at Kenwood” poate fi vizitată până la 11 ianuarie 2026 la Kenwood House, Hampstead Heath, Londra.
Foto credit: English Heritage
