Furt la Luvru – Bijuterii ale Coroanei Franței, sustrase în câteva minute

Muzeul Luvru din Paris este închis în 19 octombrie, după ce acolo a avut loc un jaf. Incidentul s-a produs dimineață, la scurt timp după deschiderea muzeului. Instituția rămâne închisă și în 20 octombrie.

Ministrul francez al Culturii, Rachida Dati, a menționat că nu au existat răniți, iar poliția investighează cazul.

După 4 ore de la comiterea jafului, în direct din incinta Luvru, Rachida Dati a confirmat că „o bijuterie a fost găsită în apropierea muzeului”.

Piese „inestimabile”, furate

Presa franceză relatează că patru bărbați mascați au pătruns în Luvru la scurt timp după ora deschiderii, între 09:30 și 09:40. Ei ar fi folosit o nacelă montată pe un camion pentru a avea acces la primul etaj în Galerie d’Apollon, situată pe malul Senei. În această sală somptuoasă sunt păstrate – din 1889 – bijuterii ale coroanei Franței. Se spune că hoții au tăiat geamurile vitrinelor cu un polizor și au fugit – pe scutere – cu opt bijuterii. Operațiunea a durat doar șapte minute. O a noua bijuterie – coroană a împărătesei Eugenie – a fost găsită în apropierea muzeului.

Doi bărbați au fost la bordul unui camion echipat cu un elevator și doi pe un scuter. Ei au ajuns în fața muzeului la ora 9:30, la nivelul cheiului François Mitterrand. Au folosit apoi elevatorul pentru a accesa Galerie d’Apollon, la primul etaj, forțând fereastra. Apoi au spart două vitrine, una cu „bijuteriile lui Napoleon” și una cu „bijuteriile suveranilor francezi”, folosind aceeași polizor, înainte de a fura mai multe bijuterii, șapte în total, potrivit unei surse polițienești.

Cei patru indivizi au coborât cu elevatorul și au fugit cu două scutere. Polițiștii au găsit două discuri abrazive, un aparat de sudură, benzină, mănuși, un walkie-talkie, o pătură și o bijuterie spartă pe trotuar. Se pare că ar fi coroana împărătesei Eugénie, încrustată cu 1.354 de diamante, 1.136 de trandafiri și 56 de smaralde.

Valoarea obiectelor urmează să fie evaluată. Ministerul francez de Interne spune că „au o valoare patrimonială și istorică inestimabilă”.

„Este un jaf foarte important, evident că au făcut o recunoaștere, par să fie foarte experimentați în acest domeniu”, a spus Laurent Nuñez, adăugând că a fost mobilizată inclusiv Brigade de répression du banditisme (BRB). „Toate brigăzile centrale ale prefecturii de poliție vor fi mobilizate pentru a-i găsi pe autorii acestor fapte. (…) Rata de elucidare a acestei brigăzi este foarte ridicată, mai mare de un caz din două pentru furturile de acest tip”. Nuñez se declară „încrezător că îi vom găsi foarte repede pe autorii jafului și, mai ales, bunurile care au fost furate”, reamintind că „există o anchetă judiciară”.

Parchetul din Paris confirmă că a deschis o anchetă pentru suspiciuni de „furt organizat și asociere în vederea comiterii unei infracțiuni”.

Lista obiectelor furate

Ministerului francez al Culturii a anunțat că „opt obiecte de o valoare patrimonială inestimabilă” au fost furate duminică dimineață de la Luvru.

Este vorba despre o diademă din setul de bijuterii al reginei Marie-Amélie și al reginei Hortense, un colier din setul de safire al reginei Marie-Amélie și al reginei Hortense, cercei dintr-o pereche din setul de safire al reginei Marie-Amélie și al reginei Hortense, un colier cu smaralde din setul Marie-Louise, o pereche de cercei cu smaralde din setul Marie-Louise, o broșă numită „broșă relicvar”, o diademă a împărătesei Eugénie și o mare broșă de corsaj a împărătesei Eugénie.

Securitatea muzeelor, în afara priorităților Statului

„Problema vulnerabilității muzeelor nu este nouă. Timp de 40 de ani, nimeni nu s-a interesat de securitatea acestora”, a recunoscut Rachida Dati la TF1, după-amiază. „Președinta Muzeului Luvru a solicitat, de altfel, în urmă cu doi ani, prefectului poliției efectuarea unui audit de securitate”, a reamintit ea, insistând asupra necesității „adaptării (muzeelor) la această nouă formă de criminalitate organizată”.

Jordan Bardella, președintele Rassemblement National (Partidul Adunarea Națională), a punctat online: „Luvru este un simbol mondial al culturii noastre. Acest jaf, care le-a permis hoților să fure bijuteriile Coroanei Franței, este o umilință insuportabilă pentru țara noastră. Până unde va ajunge destrămarea statului?”.

Senatorul și consilierul parizian Ian Brossat s-a pronunțat pe rețelele de socializare cu privire la securitatea de la Luvru. „Vor trebui puse întrebări. În 16 iunie, muzeul a fost închis mai multe ore din cauza unei greve a angajaților care avertizau cu privire la lipsa de personal pentru a asigura securitatea. De ce avertismentele lor nu au fost luate în considerare de ministru?”.

Ministrul de Interne a revenit: „A ataca Luvru înseamnă a ataca istoria și patrimoniul nostru. Se fac toate demersurile necesare pentru a-i identifica cât mai repede pe autorii acestui act inacceptabil. Anchetatorii vor fi mobilizați în totalitate, sub autoritatea Parchetului”.

Reacția președintei Luvru

Laurence des Cars, președinta Muzeului Luvru, a transmis un mesaj intern la sfârșitul zilei pentru a mulțumi „echipelor care au fost în prima linie” în contextul jafului.

Potrivit mesajului, la care a avut acces Le Figaro, agenții prezenți în sală „au aplicat cu sânge rece și profesionalism protocolul de securitate”, adică au contactat forțele de ordine, apoi au evacuat vizitatorii.

„Echipele au reacționat în mod adecvat și fac cinste Muzeului Luvru”, a mai notat președinta, care consideră că „modul de operare utilizat – rapid, precis și brutal – confirmă faptul că muzeele noastre sunt ținte pentru organizațiile specializate în traficul de opere de artă”.
În fața bandelor de hoți, „muzeele noastre nu mai sunt sanctuare”, spune Laurence des Cars.

Ea reamintește că a solicitat analize precise autorităților pentru a consolida securitatea. „Concluziile mi-au fost transmise recent și se vor adăuga măsurilor deja inițiate”, indică Laurence des Cars.

Alte furturi din Luvru

În istoria sa, Luvru a fost de mai multe ori ținta hoților.

„Mona Lisa” a fost sustrasă din muzeu într-o luni dimineață, în 1911. Înainte de asta, nu era foarte cunoscută în afara lumii artei. Leonardo da Vinci a pictat-o în 1507, dar abia în anii 1860 criticii au început să o aclame drept o capodoperă a picturii renascentiste. Se pare că lipsa ei a fost remarcată după 28 de ore. Anunțat oficial, furtul a făcut înconjurul lumii, așa a ajuns pictura faimoasă. A fost recuperată doi ani și jumătate mai târziu.

De atunci, între altele, în 1995, în mai puțin de șapte luni, au avut loc trei jafuri – la 18 ianuarie, o halebardă (armă albă de infanterie, n.r.) de 17 kg a fost smulsă de pe monumentul sculptat de Martin Desjardins (1637 – 1694) expus în Curtea Puget. Cu o săptămână înainte, un vizitator tăiase cu un cutter o pânză de Lancelot Théodore Turpin de Crissé (1782 – 1859), „Daims dans un paysage”, expusă în saloanele Napoleon III din aripa Richelieu. La 10 iulie, un pastel de Robert de Nanteuil (1623 – 1678) dispăruse.

În 2023, o expoziție de desene a fost demontată în regim de urgență, din cauza unor scurgeri de apă. Doi ani mai târziu, președinta muzeului, Laurence des Cars, vorbea despre avarii într-o notă adresată ministerului de care se află în subordinea sa. Și câteva zile mai târziu, Emmanuel Macron venea la fața locului pentru a prezenta planul „Nouvelle Renaissance” al Muzeului Luvru.
Printre anunțurile lui se regăsea crearea unei intrări la nivelul coloanelor lui Perrault pentru a descongestiona piramida, mutarea portretului „Mona Lisa” într-un spațiu special sub Curtea Pătrată și un vast plan de renovare estimat la 700 milioane euro – 800 de milioane de euro pe o perioadă de zece ani.

Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume

Musée du Louvre Paris este cel mai vizitat muzeu din lume. În anul 2024 a raportat 8,7 milioane de vizitatori, față de 8,9 milioane de vizitatori în 2023 (când a înregistrat o creștere cu 14% față de 2022).

Cu o suprafață expozițională de aproape 73.000 de metri pătrați, Luvru a fost construit inițial – în 1546 – ca palat pentru familia regală franceză. Regele François I, primul său locuitor, era iubitor de artă și dorea ca Luvru să expună colecția sa. Regii care i-au succedat au extins considerabil colecția de artă a coroanei, Ludovic al XIV-lea achiziționând chiar și colecția de artă a regelui englez Charles I, după execuția acestuia în timpul Războiului Civil Englez.

Colecția a rămas în principal privată până la izbucnirea Revoluției Franceze, în 1789, iar în 1793 Luvru a fost deschis ca galerie de artă publică. Astăzi, muzeul expune mai mult de 35.000 de opere de artă, inclusiv celebrul portret „Mona Lisa” al lui Leonardo da Vinci.