Muzeul Național Brâncuși, într-o avansată stare de degradare, necesită ”restaurare în totalitate”

Casa „Barbu Gănescu” din Târgu Jiu, ce găzduiește din 2019 Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, este într-o avansată stare de degradare și anul viitor va intra într-un program de reabilitare, potrivit managerului interimar al instituției.

De altfel, 2026 e desemnat „Anul Constantin Brâncuși”, celebrând un secol și jumătate de la nașterea sculptorului, iar muzeul din Gorj va lansa Trienala de sculptură ce poartă numele artistului care a locuit în Casa „Barbu Gănescu” în perioada în care a lucrat la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”.

Imobilul necesită lucrări de restaurare și amenajare, fiind unul dintre cele 14 obiective de investiții incluse în proiectul „Temelii Culturale”, finanțat printr-un acord-cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și va fi implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului – UMP.

Denisa Șuță, manager interimar al muzeului, explică într-un interviu acordat curatorial starea în care se află acum clădirea, confirmând că anul viitor vor fi demarate procedurile de elaborare a documentațiilor tehnice inițiale. Doar două săli pot fi folosite ca spațiu expozițional, iar în urma cutremurelor din 2023, acoperișul a avut mult de suferit. Mai mult, două opere de Brâncuși aflate în curtea muzeului și incluse Listei Monumentelor Istorice necesită urgent restaurare. Este vorba despre „Mesele de piatră aranjate de Constantin Brâncuși”, cunoscute și sub denumirea „Grădina cu vietăți de piatră”, și „Masa rotundă”, o masă rebut, realizată de sculptor, dar la care artistul a renunțat ulterior. 

După ce vor fi stabilite bugetul și calendarul de executare a lucrărilor, partea administrativă și lucrările din colecția muzeului vor fi relocate, iar evenimentele și expozițiile vor fi organizate în alte spații.

Care este în prezent starea generală a imobilului în care funcționează muzeul?

Denisa Șuță: Imobilul Casa „Barbu Gănescu”, care a devenit sediul Muzeului Național „Constantin Brâncuși” în anul 2019, este monument istoric categoria B, fiind o construcție în stil neoromânesc realizată pe un nucleu datând din anul 1790.

În perioada în care au fost realizate operele ce constituie Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Tg-Jiu – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârșit -, respectiv 1937 – 1938, sculptorul Constantin Brâncuși a locuit aici.

În anul 2003, imobilul, care avea la vremea respectivă destinația de casă de oaspeți și se afla în administrarea Consiliului Județean Gorj, a fost renovat. De atunci și până în prezent, nu au fost făcute niciun fel de lucrări de întreținere și nici reparații.

Din anul 2018 până în februarie 2020, imobilul a fost închis, fiind preluat de Muzeul Național „Constantin Brâncuși” într-o avansată stare de degradare.

În prezent, doar două săli pot fi folosite ca spațiu expozițional. În urma cutremurelor din vara anului 2023 înregistrate în Târgu Jiu, a fost grav afectat acoperișul din țiglă al casei. Lucrările de consolidare și restaurare trebuie demarate urgent, fiind absolut necesare.

Ce tip de degradări sau probleme structurale au fost identificate până acum?

Denisa Șuță: În acest moment, imobilul prezintă fisuri structurale în masivul de zidărie, umiditate datorată pânzei freatice foarte ridicate și infiltrațiilor, învelitoarele, jgheaburile și burlanele acoperișului sunt degradate, unele dintre elementele de șarpantă fiind distruse. De asemenea, acoperișul, dar și zona de demisol sunt grav afectate.

Clădirea adăpostește alte două monumente istorice – „Masa rotundă”, cu Cod LMI GJ-III-m-A-09465.06, și „Mesele de piatră, aranjate de Constantin Brâncuși”, Cod LMI GJ-III-m-B-09470. Muzeul Național „Constantin Brâncuși” a obținut printr-o hotărâre de Consiliu Local dreptul de administrare a acestor două opere, ele necesitând de asemenea urgente procese de monitorizare, biocidare, restaurare și punere în valoare.

Incinta este neamenajată, „Mesele de piatră” sunt dezmembrate, parţial lipsă, cu atac biologic activ. De asemenea, „Masa rotundă” prezintă atac biologic activ.

A fost realizată o expertiză tehnică recent? Care au fost concluziile?

Denisa Șuță: Nu a fost executată o expertiză tehnică, aceasta urmând a fi realizată odată cu studiile, avizele, expertizele care sunt documentații incipiente necesare pentru elaborarea DALI – documentația de avizare a lucrărilor de intervenție.

Ce lucrări de restaurare și/sau renovare sunt absolut necesare în acest moment?

Denisa Șuță: Restaurarea în totalitate a imobilului, precum și amenajarea peisagistică a incintei. Aceste lucrări se vor realiza în cadrul proiectului de investiții care va fi finanțat prin intermediul programului „Temelii Culturale”.

Există riscul ca obiectele de patrimoniu să se deterioreze din cauza stării actuale a clădirii?

Denisa Șuță: Muzeul Național „Constantin Brâncuși” a fost înființat prin lege specială și nu a deținut inițial obiecte de patrimoniu. În acest moment, bunurile culturale mobile deținute de muzeu, obținute prin intermediul donațiilor făcute de artiști contemporani, albumele și cărțile din mica bibliotecă a muzeului sunt depozitate în siguranță, neexistând riscul ca lucrările de artă din patrimoniu – grafică, pictură, sculptură – să fie afectate sau deteriorate.

Se urmărește restaurarea fidelă a elementelor de patrimoniu sau și o reconfigurare funcțională?

Denisa Șuță: Având în vedere că imobilul este monument istoric, se urmărește restaurarea păstrându-se elementele inițiale. În ceea ce privește reconfigurarea, singura intervenție care poate fi făcută este aceea de mansardare, care ar determina câștigarea unui spațiu de expunere. Toate aceste intervenții vor fi stabilite după ce specialiștii vor efectua expertizele geotehnice, studiile topografice, DALI și va fi elaborat proiectul. Prin DALI se stabilesc intervențiile care sunt detaliate în  celelalte faze de proiectare.

Vor fi incluse elemente moderne – digitalizare, realitate augmentată etc.- în noua amenajare?

Denisa Șuță: Intenționăm să includem elemente de realitate augmentată. Aceste proiecte se vor implementa după restaurarea clădirii, în procesul de reamenajare a instituției.

Ce impact vor avea lucrările asupra funcționării muzeului pe durata implementării?

Denisa Șuță: Pe durata execuției lucrărilor, atât partea administrativă, cât și lucrările vor fi relocate. Evenimentele și expozițiile vor fi organizate în alte spații destinate acestui gen de activități.

Care este sursa principală de finanțare pentru lucrările necesare? A fost deja elaborat un buget pentru aceste lucrări? Care este acesta?

Denisa Șuță: Proiectul „Temelii Culturale” este finanțat printr-un acord-cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Connsiliului Europei și va fi impementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului. Muzeul Național „Constantin Brâncuși” face parte dintre cele 14 obiective de investiții finanțate în cadrul acestui proiect care urmărește salvarea unor monumente istorice și construirea de clădiri cu destinație culturală. Bugetul pentru investiția de la Muzeul Națonal „Constantin Brâncuși” nu a fost hotărât, valoarea urmând a fi stabilită după realizarea documentațiilor tehnice necesare. Acordul-cadru de împrumut între România și BDCE prevede o susținere financiară de 140 de milioane de euro, sumă care reprezintă jumătate din proiectul „Temelii Culturale”, diferența de 50% fiind contribuția României. Suma negociată este pentru toate obiectivele de investiții finanțate în cadrul acestui proiect.

Există un calendar estimativ pentru începerea și finalizarea lucrărilor?

Denisa Șuță: Nu există deocamdată un calendar estimativ. Unitatea pentru Managementul Proiectelor este instituția care derulează aceste investiții, iar din informațiile pe care le avem, anul viitor vor demara procedurile de elaborare a documentațiilor tehnice inițiale. Graficele de execuție se stabilesc în urma elaborării DALI și a Proiectului Tehnic, precum și după organizarea licitațiilor pentru desemnarea executantului lucrărilor.

Cum va marca muzeul „Anul Constantin Brâncuși”?

Denisa Șuță: Pentru Anul Brâncuși, muzeul va organiza expoziții cu participare internațională. Unele dintre acestea vor fi vernisate și în spațiul internațional. În 2026, va debuta Trienala de sculptură „Constantin Brâncuși”, eveniment cu participare internațională de la prima ediție. Totodată, va fi organizată cea de-a treia ediție a Bienalei Internaționale de Arte Grafice „Constantin Brâncuși” și vor fi organizate conferințe științifice cu participarea reprezentanților Academiei Române. În plus, au fost depuse proiecte, în parteneriat cu diverse asociații de profil, pentru obținerea unor finanțări prin AFCN. Toate evenimentele programate vor fi stabilite cu exactitate după ce vom avea certitudinea surselor de finanțare și se va aproba propunerea noastră de buget pentru anul viitor.