Muzeul Prado expune copii ale unor lucrări Leonardo Da Vinci realizate de cei mai buni ucenici ai lui
Muzeul Prado prezintă o expoziție centrată pe atelierul lui Leonardo Da Vinci și pe copiile lucrărilor „Mona Lisa”, descoperită în 2012 în colecția sa, și „Salvator Mundi”, dintr-o colecție privată.
Expoziția „Leonardo y la copia de la Mona Lisa. Nuevos planteamientos sobre la práctica del taller vinciano” reunește opere ale celor mai buni ucenici ai maestrului.
În centrul ei se află două dintre cele mai cunoscute copii: enigmatica „Mona Lisa” și transformatul „Salvator Mundi”.
Expoziția, deschisă până pe 23 ianuarie 2022 în Madrid, este rezultatul studiilor pe care pinacoteca le-a făcut de când a descoperit în 2012 că deținea o copie a Giocondei care provenea din același atelier cu originala, a fost pictată în același timp și sub supravegherea maestrului de către unul dintre învățăceii lui.
„La Gioconda del Prado”, așa cum este cunoscută acum, nu este o copie obișnuită, ci face parte din cadrul didactic și din producția studioului lui Da Vinci, a spus Ana González Mozo, cercetătoare la Muzeul Prado, care a coordonat studiul lucrării.
Atelierul lui Leonardo Da Vinci era imens, a explicat ea, „un stup de discipoli și elevi”, potrivit mărturiilor epocii, care îl urmăreau pe artist în timp ce picta.
Autorul copiei operei „Mona Lisa” care se află la Madrid este încă necunoscut.
Se știe însă că este același cu autorul „Salvator Mundi” care provine dintr-o colecție privată și care este de o asemănare uimitoare cu opera controversată vândută la New York pentru 450 de milioane de dolari, pentru a fi expusă la Adu Dhabi.
Autorul ambelor lucrări trebuie să fi fost o persoană „foarte apropiată” lui Da Vinci, au mai concluzionat experții.
Evaluarea făcută piesei din Madrid dezvăluie diverse modificări similare operei originale. Cel mai probabil, au fost pictate în tandem, pentru că totul demonstrează că era o persoană „care petrecea mult timp cu maestrul”, potrivit expertei.
Nuanța peiorativă dată în prezent unor astfel de copii nu era valabilă în Renaștere. „De multe ori, erau mai bine cotate decât operele originale”, a argumentat Miguel Falomir, directorul Prado, care era șeful departamentului de Pictură italiană din Renaștere când a fost descoperită lucrarea după ce a fost înlăturat un fundal negru care fusese adăugat în trecut.
Această lucrare se afla în muzeu de la înființarea lui, în urmă cu 200 de ani, ca parte a colecțiilor regale și a fost mereu expusă în sală, ceea ce spune multe despre calitatea tehnicii.
Elevii lui Da Vinci învățau să picteze copiind, dar nu în sensul înțeles acum, ci căutând să emuleze fără a-și pierde stilul propriu. „Nu era deloc o imitație superficială”, a mai explicat cercetătoarea.
Gioconda de la Prado prezintă de asemenea modificări, dar nu făcute de geniul Renașterii, ci de însuși autorul tabloului.