New York-ul lui Edward Hopper, într-o expoziţie la Muzeul Whitney – Galerie foto

Edward Hopper și-a petrecut șase decenii în New York imaginând, explorând și pictând megalopola așa cum nimeni nu a mai făcut-o înainte.

O parte din această lucrare prolifică asupra orașului care l-a găzduit din 1908 până în 1967 face parte din expoziția „Edward Hopper’s New York” de la Whitney Museum of American Art, care adună cea mai mare colecţie a artistului, 3.100 de lucrări repertoriate.

Opere precum „Automat” (1927), „Early Sunday Morning” (1930), „Room in New York” (1932), „New York Movie” (1939) şi „Morning Sun” (1952) sunt în centrul acestei expoziţii, precum şi acuarele de acoperişuri şi poduri, schiţe pentru lucrările sale şi documente care pun în lumina viaţa artistului american.

În total, mai mult de 200 de opere din fondurile muzeului şi din împrumuturi de la colecţii publice şi private alcătuiesc această expoziţie, deschisă până în martie 2023 în Manhattan.

Imagini ale New York-ului

„Hopper și-a petrecut cea mai mare parte a vieții aici, la câteva străzi de Muzeul Whitney”, notează Kim Conaty, curatoarea expoziției. „El cunoștea străzile și a fost martor la ciclul permanent de demolări și reconstrucții, ca astăzi, unde New York-ul se reinventează constant”, a spus expertul într-un comunicat de presă al muzeului.

„Deoarece puțini au făcut-o într-o manieră atât de emoționantă, Hopper a surprins un oraș care este atât în ​​continuă schimbare, cât și neschimbător, un loc special înghețat în timp și modelat clar de imaginația sa”, conchide Conaty.

Hopper a preferat locurile necunoscute, chiar ignorate, cele din afara drumurilor bătute, celebrei „linii de orizont” a Manhattanului și reperelor emblematice precum Podul Brooklyn sau Empire State Building.

“Nu am fost interest niciodată de verticalitate”, a glumit el.

Îi plăcea să se izoleze de furia lumii exterioare.

Din 1913 până la moartea sa în 1967, Hopper a trait cu soţia sa – şi ea artistă şi model pentru picturile sale – Josephine Nivison Hopper, în acelaşi apartament din Washington Square, în Greenwich Village, în sudul Manhattanului.

De la ilustrator independent, el a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi artişti din ţară.

Pictorul s-a născut în 1882 la Nyack, un orășel de pe malul râului Hudson, la nord de New York. Nu a încetat niciodată să exploreze granițele dintre viața publică și cea privată: ferestrele, element constant în opera sa, arată atât exteriorul, cât și interiorul unei clădiri.

El a descris această experiență ca fiind o „senzație vizuală comună”.

Hopper a pictat coșuri de fum, clădiri goale, magazine, poduri și scene de zi cu zi singuratice.

Lumina deosebită a pictorului poate provoca o senzație „înfricoșătoare, foarte întunecată” și chiar o senzație de „vid”, explică Jennifer Tipton, specialist în iluminat pentru teatru, citată de Muzeul Whitney.

Unele dintre piesele din expoziție provin dintr-o colecție de lucrări care au aparținut cândva unui pastor baptist, Arthayer Sanborn, care a locuit în anii 1960 lângă casa copilăriei lui Hopper din Nyack.

Într-o investigație din octombrie, New York Times s-a întrebat cum ar fi putut un pastor să strângă până la 300 de lucrări ale pictorului.

Înainte de moartea sa în 2007, Sanborn susținuse, fără dovezi, că erau cadouri de la cuplul Hopper sau piese recuperate din apartamentul artistului după moartea acestuia.

Credit foto: Whitney Museum of American Art