O hartă din marmură a Romei antice, expusă după 100 de ani în Museo della Forma Urbis
O hartă din marmură a Romei antice, care nu a mai fost expusă publicului de aproape 100 de ani, are propriul său muzeu. Museo della Forma Urbis, deschis în 12 ianuarie într-un nou parc arheologic, pe una dintre cele șapte coline celebre ale Romei, este cea mai recentă ofertă a unui oraș care dorește să își extindă atracția pentru turiştii tot mai numeroşi.
„Este o zi frumoasă. Inaugurăm un parc arheologic într-o parte extraordinară a orașului și un nou muzeu care prezintă o capodoperă care nu a mai fost vizibilă de aproximativ un secol”, a declarat primarul Romei, Roberto Gualtieri.
O magnifică hartă a Romei antice gravată pe marmură (18 metri x 13 metri aproximativ), comandată de Septimio Severus la începutul secolului al III-lea: este celebra Forma Urbis Romae, ale cărei fragmente care s-au păstrat, după o serie de intervenții efectuate sub conducerea științifică a Superintendenței Capitoline, sunt din nou vizibile datorită deschiderii Museo della Forma Urbis în noul Parco Archeologico del Celio.
În grădina arheologică adiacentă Parcului se află o colecție de materiale epigrafice și arhitecturale provenite din săpăturile urbane din Roma post-unitară, oferind astfel o nouă ocazie extraordinară de a aprofunda cunoștințele despre antichitatea clasică.
Noul Museo della Forma Urbis adăpostește fragmentele rămase din faimoasa Forma Urbis Romae, giganticul plan din marmură al Romei antice, gravat între anii 203 și 211 d.Hr.. Este una dintre cele mai rare și mai importante mărturii ale orașului antic, pe care publicul o va putea admira după aproape un secol.
Ultima expoziție a originalelor s-a desfășurat între 1903 și 1924, în grădina Palatului Conservatorilor; apoi, până în 1939, unele nuclee semnificative au fost vizibile în Antiquarium de la Caelian.
Forma Urbis a fost expusă inițial pe peretele unei săli din Forumul Păcii, care a fost ulterior încorporată în complexul din zona Forumului Roman. A fost gravată pe 150 de plăci de marmură fixate de perete cu pini de fier. După ce a fost descoperită în 1562, multe fragmente ale marii hărți de marmură s-au pierdut, în timp ce unele au fost regăsite în decursul timpului. Astăzi, a mai rămas aproximativ o zecime din planul original. Din 1742 face parte din colecțiile Muzeelor Capitoline.
