
O odisee colorată prin arta modernă alături de Caillebotte, Lempicka, Valadon, Picasso, Renoir
Caumont-Centre d’Art din Aix-en-Provence prezintă, până în 22 martie 2026, o expoziție excepțională care reunește opere din colecția lui Oscar Ghez, industriaș de origine tunisiană și colecționar pasionat. Ghez a adunat peste 5.000 de opere de artă în doar 30 de ani. Printr-un parcurs atât cronologic, cât și tematic, publicul va urmări evoluția picturii franceze la începutul secolului al XX-lea.
„Regards d’un collectionneur” oferă o incursiune bogată în marile curente care au modelat arta modernă. Școala de la Paris, Nabis, neoimpresionismul sau cubismul: tablourile colecționate de Oscar Ghez ilustrează îndrăzneala picturală și diversitatea care au caracterizat una dintre cele mai inventive epoci.
Prin experimente cromatice, portrete și scene de gen, lucrările selectate de Oscar Ghez descriu diferite perioade ale istoriei, de la sfârșitul celui de-al Doilea Imperiu până la perioada interbelică, evocând și începuturile industrializării.

Suzanne Valadon, „Nu au canapé rouge”
După descoperirea realismului sensibil al impresioniștilor cu „Le Pont de l’Europe” de Gustave Caillebotte, parcursul expoziţiei oferă o surpriză cu pointilismul afirmat al lui Maximilien Luce și de impresionantul simț al detaliului al lui Vallotton. Apoi, intensitatea culorilor fauviștilor este subliniată de opere precum „Nu au canapé bleu” de Manguin sau „Le Marché à Marseille” de Dufy. Călătoria se încheie admirând forța creativă a cubismului, prin tablouri precum „L’Aubade” de Picasso.
Arta în slujba păcii: viziunea singulară a unui colecționar
Vizionar, ghidat de o curiozitate insațiabilă și de un gust pronunțat pentru inovația picturală, Oscar Ghez s-a interesat de artiști încă puțin cunoscuți la vremea sa, care au devenit mai târziu nume mari în istoria artei moderne.
De foarte devreme, el a pus în lumină pictorițe precum Suzanne Valadon („Nu au canapé rouge”), Tamara de Lempicka („Perspective”) sau Marie Bracquemond („Sur la terrasse à Sèvres”), anticipând cu câteva decenii redescoperirea actuală a acestor creatoare mult timp ignorate.

Ghidat de o convingere umanistă – „arta este un limbaj universal” -, el a adus, de asemenea, un omagiu numeroșilor artiști evrei care au pierit în timpul Holocaustului, donând 137 dintre operele lor Universității din Haifa în 1978.

Félix Édouard Vallotton, „La toilette”
Expoziţia prezintă o colecție care reunește aproape 60 de capodopere realizate de 38 de artiști diferiți.
Foto credit: „Le Pont de l’Europe”, de Gustave Caillebotte










