Patruzeci de portrete semnate Silvan Ionescu, la Muzeul de Artă Craiova
Expoziția „Silvan un portretist între literații, muzicienii și actorii secolului XX”, care cuprinde 40 de lucrări de grafică, va fi deschisă la Muzeul de Artă Craiova în perioada 12 mai – 12 iunie.
Lucrările expuse sunt portretele unora dintre cele mai de seamă personalități ale vieții culturale românești din secolul trecut, de la Constantin Brâncuși, George Enescu și Elena Farago, până la Ion Țuculescu, Marin Sorescu și Tudor Gheorghe.
Toate lucrările expuse au fost donate muzeului prin grija fiului său, istoricul de artă prof. univ. dr. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu” din București. Acestea vor întregi colecția muzeului care deține deja 45 de lucrări ale artistului.
Expoziția va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 17:00. Publicul va avea acces gratuit în ziua de 13 mai, între orele 17:00 și 24:00, cu ocazia evenimentului „Noaptea Muzeelor”, și în prima miercuri din luna iunie.
Biografie Silvan Ionescu
Silvan Ionescu s-a născut în comuna Dobrun, din fostul județ Romanați, la 30 iulie 1909. A urmat primele două clase în Oltenia, iar restul claselor primare în județul Prahova, la Băicoi și Câmpina. A urmat studiile liceale la Liceul Sfinții Petru și Pavel din Ploiești, luându-și bacalaureatul în anul 1929.
În anul 1927, a debutat la revista Să nu te superi că teʹnjur, editată de compozitorul Ionel Fernic. Elev la liceu fiind, de frica repercusiunilor, semna cu pseudonimul „MIMU I”.
În toamna lui 1929, tatăl său avea să îl trimită în Germania la fabrica de materiale de sondaje petroliere „Alfred Wirth”, în orașul Erkelenzunde, unde a făcut practica obligatorie pentru a fi primit la Politehnică. În anul 1930, s-a înscris la Technische Hochschule din Berlin-Charlottenburg, secția Arhitectură. La recomandarea profesorului de plastică de la Politehnică, a fost admis să frecventeze Kunst-Akademie, unde a urmat cursul de anatomie, desenul după modele vii.
A terminat în 1935 Technische Hochschule-Berlin-Charlottenburg, cu diploma de inginer-arhitect, cu recomandarea de a-și face și teza de doctorat pe tema „Vechiul sat oltenesc”.
După stagiul militar, a fost angajat la firma RIMMA și a proiectat locuințe, apoi a fost numit diriginte de șantier pentru fabrica de armament de la Mărgineanca-Plopeni, din Prahova.
Începând din 1937, a colaborat la Universul Literar, apoi la reviste culturale din capitală precum Gazeta Literară (devenită mai apoi România Literară), Luceafărul, Contemporanul, Secolul XX, Teatrul, Viața Românească, Manuscriptum, Neuer Weg, Neue Literatur, Tribuna României, Amfiteatru, și la publicații din provincie, ca Ramuri, Ateneu, Argeș, Cronica, Steaua, Tribuna.
Silvan Ionescu a avut o relație strânsă de prietenie cu majoritatea personalităților pe care le-a portretizat de-a lungul vieții, printre care Tudor Arghezi, Mihnea Gheorghiu, Spiru Vergulescu, V.G. Paleolog, I.D. Sârbu, Amza Pellea, Lucian Blaga și Marin Sorescu.
A evitat sistematic să practice desenul satiric politic, care risca să-l plaseze într-o poziție vulnerabilă, în funcție de schimbarea guvernelor și a simpatiilor geopolitice ale conducătorilor. Abia din 1990, după împlinirea vârstei de 80 de ani, petrecând mult timp în faţa televizorului, a început să facă, pentru propria plăcere, portretele trecătorilor oameni politici, fără intenția de a le publica.
Cronicar în imagini al vieții culturale vreme de peste 70 de ani, din 1927 până în 1999, Silvan a lăsat o moștenire iconografică perenă care surprinde cele mai importante personalități ale culturii române din secolul XX.
