Pavel Brăila reprezintă Republica Moldova la prima participare în Bienala de la Veneția
Pavel Brăila reprezintă Republica Moldova la prima participare oficială a țării în Bienala de Artă de la Veneția, care va avea loc anul acesta între 9 mai și 22 noiembrie, cu avanpremieră pentru specialiști și presă în perioada 6 – 8 mai.
„În a mia și a doua noapte” este expoziția Republicii Moldova la cea de-a 61-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia.
Proiectul curatoriat de Adelina Luft (România) va fi prezentat în spațiul Santa Veneranda, parte a Chiesa dei Santi Geremia e Lucia din Veneția, în cadrul bienalei, și afirmă angajamentul său Republicii Moldova față de dialogul cultural internațional contemporan.
În acord cu tema ediției din acest an, „In Minor Keys”, instalația este construită în registrul frecvențelor joase: al murmurului, al atenției și al apropierii. În a mia și a doua noapte evită retorica spectaculoasă și propune o reflecție asupra modului în care imaginația și cultura materială pot funcționa ca spații de continuitate într-un context marcat de instabilitate și transformări globale.
În interiorul bisericii, un ansamblu de covoare plutește între podea și boltă, susținut de drone. Obiect familiar — legat de casă, grijă și continuitate — covorul este purtat de o tehnologie asociată de obicei supravegherii, controlului, și acum și conflictelor armate. Instalația inversează simbolic rolurile: drona nu mai delimitează și nu mai urmărește, ci sprijină. Pentru un moment, o tehnologie a dominării devine un gest de protecție, iar memoria domestică capătă forța de a ține în aer un spațiu comun.
Inspirat de tradiția covoarelor țesute în Moldova și de motivul oriental al bisat al-rih
Lucrarea „În a mia și a doua noapte” continuă direcția deschisă de Pavel Brăila cu „Magic Carpet” (2018), unde un covor țesut era ridicat de drone. Imaginea, inițial poetică, capătă astăzi o rezonanță nouă într-o lume în care tehnologia și spațiul aerian au devenit teritorii ale redefinirii.
Inspirându-se atât din tradiția covoarelor țesute în casele și satele din Moldova — transmise ca zestre și păstrate ca memorie de familie —, cât și din motivul oriental al bisat al-rih (covorul zburător) din poveștile din „O mie și una de nopți”, proiectul revendică povestirea ca gest de a ține deschisă posibilitatea viitorului, de a imagina alte ieșiri dintr-o lume în care granițele se pot schimba, iar siguranța este fragilă. În loc să ofere evadare, Brăila propune zborul ca metaforă a solidarității și a imaginației colective. Fiecare covor suspendat evocă protecția, bunăstarea și continuitatea vieții, reconstruind, fir cu fir, o cosmologie a grijii.
„Sunt bucuros că prima participare oficială a Republicii Moldova la La Biennale di Venezia are loc prin acest proiect, care s-a conturat din realitatea prezentului și poartă un mesaj subtil, dar puternic. Covorul este un simbol universal al casei și al grijii, însă cerul nu mai înseamnă doar libertate, ci și teamă. Imaginând un alt capitol — a o mie și a doua noapte — dronele din instalație nu amenință, ci susțin: transformă un instrument al controlului într-un gest de protecție. Este o lucrare despre fragilitate, dar și despre capacitatea noastră de a rămâne împreună și de a imagina o lume mai sigură”, spune Pavel Brăila.
Curatoarea Adelina Luft adaugă: „În acord cu tema bienalei, «In Minor Keys», ne-a interesat să lucrăm în registrul frecvențelor joase. Nu să ilustrăm conflictul, ci să construim un spațiu în care atenția și imaginația coexistă”.
Într-o epocă marcată de fragmentare și de instrumentalizarea tehnologiei, „În a mia și a doua noapte” sugerează o inversare a funcției: de la dominație la susținere, de la delimitare la interdependență, către posibilitatea unei coexistențe încă de imaginat.
Comisarul participării Republicii Moldova este Oleg Nica, ambasadorul Republicii Moldova în Italia. Arhitecți sunt Tesseract Architecture și Claudiu Ionescu, Gorgona Architecture & Design.
Pavel Brăila și Adelina Luft; credit foto: Sorin Florea
Despre Pavel Brăila și Adelina Luft
Pavel Brăila (n. 1971, Chișinău) trăiește și lucrează în Chișinău și Berlin. Este unul dintre cei mai recunoscuți artiști ai Republicii Moldova pe scena internațională a artei contemporane. Practica lui, care include film, fotografie, instalație și performance, explorează realitățile sociale și politice ale Europei de Est prin observație atentă și ironie subtilă.
A participat de două ori la documenta (2002, 2017) și la Manifesta 10 (2014), a creat conceptul artistic pentru primul Pavilion al Republicii Moldova la World Expo (2015, Milano).
Filmul său „Definitively Unfinished” a fost premiat la Oberhausen International Film Festival 2009.
În 2003, a fost inclus de Phaidon printre cei mai buni 100 de artiști din lume (‘Cream 3’).
Lucrările sale au fost prezentate în instituții precum Tate (Londra), Neue Nationalgalerie (Berlin), Moderna Museet (Stockholm), Museum Boijmans Van Beuningen (Rotterdam), Kiasma (Helsinki) și Renaissance Society (Chicago).
Printre cele mai recente expoziții se numără participarea la Bienala Art Encounters (Timișoara), retrospectiva personală de la Lutnița (Chișinău și Ustia), precum și show-uri la ERSTE Foundation (Viena), Neue Galerie Graz și Centrala (Birmingham)
În 27 februarie 2026, este vernisată a doua lui expoziție personală la galeria bucureșteană Gaep (care îl reprezintă din 2017), unde prezintă trei noi serii de lucrări – sculpturi din sticlă, obiecte de ceramică și picturi. „Echoes of Harmony and Silent Cries” este deschisă până la 4 aprilie.
Adelina Luft este curatoare și manager cultural. Practica ei curatorială explorează procese colaborative, interdisciplinaritate și relația dintre artă, teritoriu și comunitate. Între 2014 și 2021 a activat în Yogyakarta, Indonezia, unde a dezvoltat proiecte cu orientare decolonială și bazate pe procese colective. Din 2022 locuiește la București și colaborează cu tranzit.ro/București și Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață. A co-curatoriat Bienala Jogja 17 și a inițiat, în 2025, asociația ARBOUR.
România este reprezentată anul acesta la Bienala de Artă de la Veneția de proiectul „Marea Neagră la plural – Compoziţii pentru ochiul sonor/ Black Seas – Scores for the Sonic Eye” al artiștilor Anca Benera și Arnold Estefán, curatoriat de Corina Oprea și Diana Marincu.
Fotografie principală: „Magic Carpet”, Pavel Brăila, 2018; credit: Vadim Hîncu
