Petiție – Transparență și profesionalism în selecția Pavilionului României la Bienala de la Veneția

O petiție adresată ministrului Culturii privind transparență și profesionalism în selecția Pavilionului României la Bienala de la Veneția a fost lansată pe platforma declic.ro și este, în prezent, semnată de 179 de persoane.

Între probleme, sunt semnalate calendarul „irelevant și nerealist”, la care fac referire anual artiștii, arhitecții și curatorii, chiar și unii membri ai comisiilor, expertiza „insuficientă și lipsă de rigoare în jurizare”, timpul de jurizare „nerezonabil” și comunicarea oficială „opacă”.

Anul acesta, proiectul „Marea Neagră la plural – Compoziţii pentru ochiul sonor/ Black Seas – Scores for the Sonic Eye” al artiștilor Anca Benera și Arnold Estefán reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneția. Expoziția va cuprinde – în Pavilionul României din Giardini – o instalație video-sonoră sculpturală despre suprafața Mării Negre și partea ei nevăzută, și două lucrări la Noua Galerie ICRCU (Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistă din Veneția) care explorează teritorii. Curatoare sunt Corina Oprea și Diana Marincu.

Comisia de selecție a fost alcătuită din: Ioana Ciocan, comisarul participării României la cea de-a 61-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia; Monica Joița, reprezentantul comun al Ministerului Afacerilor Externe și Institutului Cultural Român; Călin Dan, manager Muzeul Național de Artă Contemporană; Daria Ghiu, istoric de artă și realizator radio; Robert Strebeli, manager Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»; Astrida Rogule, istoric de artă și curator; Lilia Dragneva, director la Centrul pentru Artă Contemporană, Chișinău. Comisia a primit pentru evaluare 14 proiecte.

Proiect de țară, participarea României la Bienala de la Veneția este finanțată de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român. Bugetul total alocat anul acesta e de 1,2 milioane de lei. Desigur, el va fi suplimentat din sponsorizări.

Cea de-a 61-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia va avea loc în perioada 9 mai – 22 noiembrie, cu avanpremieră pentru specialiști și presă în perioada 6 – 8 mai 2026. Tema ediției este „In Minor Keys”.

Bienala, testul de maturitate instituțională pentru întregul sector

În petiția inițiată de Sectorul Independent se arată: „Noi, artiști, arhitecți, curatori, operatori culturali și reprezentanți ai galeriilor și ai instituțiilor culturale independente – semnalăm public nevoia urgentă de corectare a cadrului de selecție pentru Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneția. Observațiile noastre vizează calitatea evaluării, transparența, comunicarea instituțională, calendarul și arhitectura decizională – toate cu impact direct asupra credibilității culturale a României.

Subliniem fără echivoc: Bienala de la Veneția nu este un concurs intern, ci testul de maturitate instituțională al întregului sector, pe care instituțiile statului îl tratează inconsistent, fără responsabilitatea cerută de miza sa publică. În continuare detaliem problemele sistemice care fundamentează aceast demers”.

Probleme sistemice constatate

1.1. Calendar irelevant și nerealist – nevoia absolută de selecție cu un an înainte

Producția pentru Bienală necesită 10–12 luni.
– Artiștii fără mari resurse financiare și care nu au în spate fundații mari care sa îi susțină sunt dezavantajați.
– România pierde colaborări internaționale importante – partenerii străini (muzee, fundații, curatori) nu pot confirma sprijinul în absența unui calendar predictibil.

1.2. Expertiză insuficientă și lipsă de rigoare în jurizare

Considerăm esențială întocmirea unei grile de punctaj și a unui ghid care  să ofere rigoare și transparență procesului de jurizare. Comisia de evaluare nu trebuie să conțină membri fără experiență adecvată raportată la specificul Bienalei de la Veneția,

1.3. Timp de jurizare nerezonabil

Între depunerea dosarelor și jurizare sunt aproximativ 48 de ore (circa 16 ore de lucru efectiv). Pentru proiecte de 50-100 de pagini (în medie, se depun 15 proiecte), acest interval nu permite o evaluare pertinentă.  Un asemenea interval este incompatibil cu o lectură atentă, comparativă și cu deliberări de calitate pentru proiecte complexe care solicită înțelegere aprofundată și benchmark internațional.

1.4. Continuități neloiale în componența juriului

Păstrarea unor  membri constanți  de-a lungul anilor reduce diversitatea de perspective și conturează un efect de permanență de facto și induce riscul ca selecția să fie filtrată de un gust restrâns, în detrimentul altor perspective profesionale și a diversității curatoriale.

1.5. Comunicarea oficială opacă

În lipsa unui ghid de jurizare,  nu există justificări clare ale punctajului și nici rapoarte explicative. Lipsa argumentelor analitice alimentează percepția de proces arbitrar.

1.6. Probleme de arhitectură instituțională – două spații, o viziune fragmentată

Separarea proiectului în Pavilionul României și Noua Galerie ICRCU fragmentează resursele și vizibilitatea, semnalând un deficit de viziune managerială.

Comisarii – incompatibilitate structurală cu rolul de arbitri ai selecției

2.1. Poziție structurală cu conflicte de interese

Comisarii actuali activează profesional în domeniul artei și arhitecturii, iar în contextul Bienalei activează și ca evaluatori. Prezența lor cu drept de vot intimidează participanții și distorsionează climatul deliberativ. Opinia publică poate suspecta influențarea concursului și generarea unor inegalități de șanse.

2.2. Captura procedurală și efectul „judecător–parte”

Comisarii implementează proiectul câștigător, în același spațiu pe care îl și administrează. A decide și câștigătorul, și implementarea contravine principiilor de guvernanță culturală. Pentru evitarea acestei incompatibilități propunem ca dreptul de vot al comisarilor Bienalei  să fie retras.

Solicitări urgente – pachet de reformă

1.    Transparență integrală a expertizei juriului – publicarea CV-urilor și a experienței relevante internațional.
2.    Claritate metodologică – o grilă publică de evaluare și un ghid al evaluatorului.
3.    Motivarea deciziilor – rapoarte explicative pentru proiectele selectate și neselectate.
4.    Calendar predictibil și realist – selecția cu un an înainte, conform practicilor internaționale.
5.    Reconfigurarea rolului comisarilor – selecție noilor comisari printr-o procedură transparentă, fără drept de notare  în procesul de jurizare;
6.    Model unitar de prezență – renunțarea la fragmentarea în două spații și adoptarea unei viziuni coerente.
7.   Implicarea sectorului cultural independent în procesul de reformare a mecanismului de selecție pentru Pavilionul României la Bienala de Artă și Arhitectură de la Veneția

De ce este important?

România merită o reprezentare la Bienala de la Veneția pe măsura valorii artiștilor, arhitecților și curatorilor săi. Solicităm un dialog real, transparent și responsabil cu întreaga comunitate artistică și un pachet de măsuri concrete care să transforme procedura de selecție într-o platformă de excelență. Integritatea mecanismului nu este un detaliu; este condiția pentru ca Pavilionul României să fie credibil la Veneția și să reflecte evoluția actuală a artei.

Foto: Pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023; arhiva curatorial