Pictura lui Manet niciodată expusă în timpul vieții sale și reîntregită de Degas

„The Execution of Maximilian/ L’exécution de Maximilien”, pictată de Édouard Manet în perioada 1867 – 1868, este o pictură cu o istorie controversată, tulbure, fapt care contribuie la faima sa.

După ce a favorizat ascensiunea sa la tronul imperial în 1864 pentru a-și susține politica expansionistă în Mexic, Napoleon al III-lea și-a retras sprijinul militar pentru Maximilian de Habsburg-Lorena. Abandonarea bruscă a celui de-al Doilea Imperiu a dus la capturarea și executarea lui Maximilian la 19 iunie 1867 la Cerro de las Campanas, în Santiago de Querétaro, de către rezistența liberală mexicană condusă de Benito Juárez.

Pictura lui Manet redă momentul exact al loviturii fatale.

Versiunea celebră, tăiată în patru bucăți după moartea lui Manet

Indignat de vestea care a ajuns în vara anului 1867 la Paris, care trăia atunci în ritmul frenetic al Expoziției Universale, republicanul Manet a lucrat imediat la o compoziție pictată înfățișându-l pe împăratul marionetă lăsat în urmă de Napoleon al III-lea, împușcat alături de cei doi aliați mexicani ai săi, Miguel Miramón și Tomás Mejía.

Prima versiune, păstrată la Boston, este o reacție imediată la eveniment.
Structura scenei și a mediului devin mai clare în cea de-a doua versiune, faimoasă după moartea pictorului, în 1883, când a fost fragmentată și vândută. Ulterior, pictorul Edgar Degas a salvat-o, iar acum se află în colecția National Gallery din Londra.
Precedată de o mică schiță expusă la Ny Carlsberg Glyptotek din Copenhaga, versiunea finală – aflată la Mannheim – este cea mai reușită, potrivit specialiștilor. Mulți interpreți au văzut în ea o lovitură dată picturii istorice, dacă nu chiar un mod îndrăzneț de a propune reînvierea ei modernă.

Manet și Degas au fost contemporani și s-au împrietenit rapid ca fii rebeli ai unor familii burgheze dornice să găsească o nouă cale pentru artă. După un timp, prietenia lor s-a destrămat, însă asta nu l-a împiedicat pe Degas să facă un act de bunătate față de Manet după moartea acestuia. Este vorba despre reasamblarea „L’exécution de Maximilien”, asemuită operei „Tres de Mayo 1808” a lui Francisco de Goya.

În 1868, la jumătatea celei de-a doua încercări, Manet a renunțat și a abandonat-o la casa familiei soției lui, Suzanne. Zece ani mai târziu, când a vrut să reia subiectul, se spune că a găsit tabloul modificat. Partea stângă a pânzei a fost tăiată, dispărând Maximilian și unul dintre generalii săi. Cercetătorii nu sunt siguri dacă acest lucru s-a întâmplat din mâna lui Manet, dar având în vedere înclinația sa pentru tăierea pânzelor, în general, pare probabil. Nu a fost vreodată expusă, fiind cenzurată, și nici nu a fost dorită de vreun colecționar la acea vreme.

Când artistul a murit, în 1883, familia lui a împărțit tabloul în patru și a vândut fragmentele.

Degas intervine salvator

Fernand Lochard, care a fost însărcinat să fotografieze toate lucrările din atelierul lui Manet pentru licitația patrimoniului acestuia (patru albume cu 88 de fotografii fiecare) a imortalizat și această lucrare în varianta integrală. Este cea mai mare lucrare a lui Manet, măsurând 284 x 193cm.

Degas a fost indignat când a aflat că „L’Exécution de Maximilien” a fost tăiată de familia lui Manet.
„Tot ce pot zice este să nu vă căsătoriți vreodată”, i-ar fi spus el unui negustor de artă. Edgar Degas a vânat piesele și, în aproximativ zece ani, a reasamblat pe cât posibil tabloul.

Mai întâi a apărut sergentul care își încarcă pușca, apoi plutonul de execuție, în cele din urmă cele două fragmente ale generalului lui Maximilian. Totuși, picioarele sergentului și ale generalului și partea stângă a tabloului nu au fost găsite vreodată.

Edgar Degas (1834 – 1917) le-a lipit pe o pânză special pregătită, oferind spațiu pentru părțile lipsă. După ce National Gallery din Londra a achiziționat lucrarea, în 1917, la vânzarea colecției lui Degas, a anulat munca meticuloasă a lui și a expus fragmentele separat, sau deloc, timp de circa 80 de ani. În prezent, sunt prezentate laolaltă toate fragmentele „L’Exécution de Maximilien” găsite.

Fotografie principală: „The Execution of Maximilian” (c) National Gallery London/ captură video