Pinacoteca București, pe punctul de a deveni realitate. Palatul Dacia-România, în renovare din 2026
Pinacoteca Municipiului București, un proiect îndelung discutat, uneori uitat, este acum pe punctul de a deveni realitate. În 2013, Consiliul General al Municipiului București a cumpărat Palatul Dacia-România, iar în 2019 l-a dat în administrare Muzeului Municipiului București (MMB). De atunci, se fac planuri cum va deveni acest spațiu unul demn să găzduiască marea colecție de artă a Capitalei.
Vara aceasta, mai exact la 6 august, palatul trebuie eliberat de cei de la Fundația Centrul Cultural Art Society care organizează Art Safari în parteneriat cu MMB, iar cel târziu la 1 ianuarie 2026 încep lucrările de renovare și reconsolidare. Datele sunt confirmate pentru curatorial de Stere Farmache, președintele Asociației Prietenii Pinacotecii Municipiului București. Acesta are ca obiectiv susținerea proiectului de interes public prin atragerea și alocarea de resurse materiale, organizatorice și intelectuale, pe lângă cele existente.
„Arta merită un spațiu generos”, a spus el într-o conferință. „Palatul este locul ideal – este deja o decizie luată. Dorim ca inițiativa să fie susținută de societate, astfel că așteptăm propuneri, idei pentru acest spațiu”.
Proiect de circa 25 milioane de euro, împărțit în două faze
Primăria Municipiului București, spun membrii Asociației, a demonstrat „o intenție bine definită”, însă, așa cum era de așteptat, cea mai mare provocare o reprezintă bugetul și calendarul – termenele.
PMB e cea care a comunicat datele privind demararea proiectului. „Ca el să demareze – renovarea, consolidarea și reabilitarea – trebuie ca spațiul să fie liber. În acel moment, va fi predat constructorului pentru a executa lucrarea. Aceasta este comunicarea. Dacă lucrurile merg bine, aceste termene sunt respectate, dacă nu vor exista contestații pentru selecția constructorului”, a explicat Farmache pentru curatorial.
„Primăria a aprobat prima parte a proiectului – consolidarea, renovarea și reabilitarea clădirii – care are o valoare de 12 milioane de euro, finanțat din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, n.r.) și co-finanțat de PMB în proporție de aproximativ 30%. În clipa de față, nu există vreun obstacol, dar trebuie să fim tot timpul cu pușca la picior, să păzim proiectul”.
În această primă fază a proiectului, Palatul Dacia-România va fi reabilitat pentru a putea fi amenajat ca spațiu muzeal. Aceasta reprezintă un alt proiect care va trebui să fie și el finanțat, însă atunci, spune Farmache, vor fi mai ușor de găsit sponsori, donatori. „Banca Națională deja și-a anunțat sprijinul pentru un astfel de proiect. Este interesată ca în zonă să se dezvolte instituții culturale, astfel încât să crească valoarea”.
Din punct de vedere al valorii întregului proiect, cea mai recentă estimare făcută – în 2010 – era de cel mult 25 de milioane de euro. Având în vedere clădirea și beneficiile pe care le aduce, nu este un cost mare, iar PMB își poate permite această cheltuială, pe parcurs.
Foarte puțin de consolidat
Arh. Tomnița Michaela Florescu, profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, membru fondator al Asociației, spune că „este foarte puțin de consolidat”, pentru că la finalul anilor ’70 – începutul anilor ’80 au mai fost realizate unele lucrări.
„După cutremurul din ’77, unele clădiri au fost consolidate. Consolidarea, în general, se făcea până la etajul doi sau trei, inclusiv la blocuri de locuințe. Aici, a fost făcută de Institutul Carpați, care este unul dintre cele mai serioase. Din acest motiv spun că nu necesită mult”, a declarat Florescu pentru curatorial.
Ea a adăugat: „Mai recent, când au fost lucrări și au decopertat pentru străzile vechi ale centrului, probabil nu au hidroizolat așa bine și sunt infiltrații, dar nu este cceva ieșit din comun”.
Din perspectiva arhitectului, nu poate fi făcută o estimare a duratei lucrărilor. „Nu se mai poate estima nimic. Vă dau exemplu Curtea Veche… Este și o chestiune de finanțare. Intervenția nu este atât de mare pe cât își imaginează lumea. El a stat nelocuit, cu geamurile deschise, deci, el stând se degradează. Ca orice clădire”.
Palatul Dacia-România, Pinacoteca Paris
Colecție de 5.500 de piese
Colecția administrată de MMB cuprinde aproximativ 5.500 de piese de artă românească și europeană, de la creații din a doua jumătate a secolului XIX la artă contemporană.
După colecția Primăriei Iași, aceasta este cea mai mare. A fost creată și este completată prin donații, achiziții și ce se găsește în patrimoniul celor fără moștenitori.
Colecția Pinacotecii este alcătuită din 2.543 de lucrări de pictură românească și europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă și 2.425 lucrări de grafică. Printre numele de marcă se numără Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Ion Andreescu și Nicolae Tonitza, Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Milița Petrașcu și George Apostu.
În mod firesc, aproximativ 15% din toate piesele ar urma să fie expuse, restul fiind depozitate, restaurate.
Expunerea va fi cronologică, pe curente artistice, de la subsol – unde vor fi aduse frescele Văcărești – la ultimul nivel, va fi dedicată o secțiune și artei socialiste, va fi amenajat un spațiu pentru expoziții temporare cu piese fragile din colecție, dar și un magazin, și vor fi organizate ateliere și alte evenimente.
