Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
PORTRET – Corneliu Baba, un aristocrat al culturii – FOTO

PORTRET – Corneliu Baba, un aristocrat al culturii – FOTO

Considerat cel mai mare portretist român, Corneliu Baba a fost un „aristocrat al culturii”, așa cum îl numea Ștefan Câlția, este semnatarul unor opere perfect contemporane prin umanismul lor, care a influenţat generaţii de artişti români.

„Profesorul Baba a fost pentru noi un aristocrat al culturii, un om care în jurul lui lăsa un parfum, o linişte şi o dorinţă de a fi rafinat, de a fi frumos, de a călători prin această lume vertical”, spunea despre artist un urmaș demn al său, Ștefan Câlția.

dumitrite corneliu baba

„Dumitrițe”

În Licitația unei Colecții de artă contemporană, care este organizată de Artmark pe 12 aprilie, Corneliu Baba este prezent prin trei lucrări în tehnici diferite: o compoziție florală, „Dumitrițe”, un peisaj venetian, „Veneția”, dar și „Studiu de nud”, guașă, ceracolor și creion pe hârtie.

Fie că a lucrat în creion, tuş, beitz, acuarelă, tempera şi pastel, Corneliu Baba a vrut să emoționeze mai mult decât să placă.

„Când mă urc pe lădița mare și încep să lucrez la personajele compozițiilor mele, mă transform. Nu mă gândesc decât la lucruri care depășesc aceste mărunte griji de-a plăcea. Pictura mea nu trebuie să placă, ci să emoționeze pe valori mari plastice și umane”, spunea Corneliu Baba în „Confesiuni și Jurnale (1965 – 1977)”.

Pictorul Corneliu Baba (1906 – 1997), unul dintre maeștrii școlii românești de pictură, discipol al lui Nicolae Tonitza (1886-1940), a avut un parcurs artistic atipic, marcat, pe de o parte de schimbarea regimului politic, care l-a surprins matur fiind, format în ambianța interbelică, iar pe de altă parte, de incapacitatea artistului de a se asocia unui stil artistic anume. Chiar el spune în „Însemnări” că s-a strecurat cu paleta în mână printre stilurile fiecărei epoci, că a fost considerat „anacronic” și depășit, dar că îi place să creadă că este „un apărător al ultimului cap de pod al picturii mari”.

Cine a fost Corneliu Baba

Corneliu Baba s-a născut la 18 noiembrie 1906, la Craiova, şi a murit pe 28 decembrie 1997, la Bucureşti. Pictorul român a fost cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar şi pentru alte tipuri de tablouri şi ilustraţii de cărţi.

corneliu baba si elevii sai

Aproape toate operele lui Corneliu Baba au rămas în România, aproape toate muzeele importante din ţară au măcar o operă de-a sa. Una dintre puţinele opere din afara României este tabloul impresionist numit „Frica”, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta.

Opere

Printre cele mai importante opere ale sale se numără şi o serie de portrete care i-au determinat pe critici să îl compare cu Francisco Goya. Printre acestea se află portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la Muzeul de Artă Timişoara) şi portretul din 1957 al lui Krikor Z. Zambaccian (la Muzeul Zambaccian, tot în Bucureşti).

baba

„Jucătorul de şah” este lucrarea cu care Corneliu Baba şi-a făcut debutul oficial la Salonul de Artă din Bucureşti din 1948.

Într-un colţ din atelierul artistului un bărbat în jur de cincizeci de ani stă aplecat, cu mâinile sprijinite pe genunchi, asupra unei table de şah. Atitudinea şi poziţia bărbatului redau concentrarea cu care analizează o mişcare în curs, probabil atacul unui cal negru asupra unui pion alb, două din cele şapte piese pe care le distingem pe colţul tablei de şah. Suntem intrigaţi de unghiul plonjant din care este redată aceasta. El se datorează poziţiei pictorului, partener invizibil al jucătorului. Pictorul are privilegiul de a se afla simultan înauntrul imaginii şi în afara ei, de a juca partida, dar şi de a o contempla asemenea nouă, privitorilor.

regele nebun

„Regele nebun”

Cel mai important portretist

Îşi pregătea portretele, pe urmele maestrului său Rembrandt, printr-un un număr uriaş de schiţe ale mâinilor sau ochilor.

Aceasta artă a jocului de lumini, inspirată de la Rembrandt este preponderentă în tablourile care prezintă portretele altor personalitaţi cum ar fi Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi, Ion Irimescu (aflat la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, judeţul Suceava).

În portretele sale, Corneliu Baba a acordat o atenţie deosebită mâinilor, ca element cheie în caracterizarea personalităţii umane, exact ca Rembrandt şi marii portretişti din şcoala olandeză.

Credit foto: MNAR