Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  Producții artistice multimedia, la Galeria Aparte din Iași
unlimited visuality

Producții artistice multimedia, la Galeria Aparte din Iași

Expoziția „Vizualitate Nelimitată/ Unlimited Visuality”, parte din proiectul „Estetici investigative în epoca post-adevărului” inițiat de Galeria ElectroPutere și Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Arte (ICMA) cu scopul de a explora multiplele funcții, efecte sociale și politice ale culturii imaginii în societatea contemporană prin intermediul cercetării artistice și teoretice, va fi vernisată pe 8 septembrie.

Curator este Adrian Bojenoiu, iar lucrările artiștilor ALB, Lucian Bran, Sarah Muscalu, Elizaveta Ostapenko, Ana-Maria Micu și Ciprian Tocar vor fi expuse la Galeria Aparte din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași până pe 25 septembrie.

Estetica investigativă

Expoziția prezintă șase producții artistice multimedia, realizate de tineri artiști care practică, drept fundal teoretic, limbajul esteticii investigative, potrivit curatorului.

Cercetarea artistului ucrainean Ciprian Tocar se concentrează asupra interferenței dintre memoria personală și cea colectivă a evenimentelor istorice traumatice precum Revoluția Maidan și atacul Rusiei asupra Ucrainei. Practica sa artistică se asociază noțiunii de „pictură expandată”, „2.0” sau „în rețea” dezvoltată de istoricul de artă american David Joselit. Prin această noțiune, pictura este un construct vizual care are la bază imagini extrase din comunicarea vizuală prin intermediul mass-media și social-media.

Dintr-o altă perspectivă, ALB chestionează imaginea în calitatea ei de cod de comunicare. În contextul actual, în care imaginea proliferează într-un mediu social profund virtualizat, practica ei artistică este un răspuns la acest mediu, fiind catalogată ca antimimetică și non estetică. Refuzul de a crea reprezentări vizuale definite, și implicit, refuzul de a descrie sau comenta o presupusă realitate, este însoțit de contestarea abstracției ca proces de reducere și esențializare mentală a reprezentării.

Lucrările propuse de Lucian Bran folosesc imaginea analogică pentru a reda modul în care informațiile sunt interpretate de diferite tipuri de indivizi în funcție de sistemele lor de credințe. De la interpretările literare ale Bibliei, care spun că pământul are o vechime de 6.000 de ani, până la adevăruri geologice, precum forța gravitațională tinde să aplatizeze suprafața pământului în timp.

Cercetarea artistei de origine rusă Elizaveta Ostapenko, stabilită în Hamburg, vizează caracterul comunicativ al imaginii. În cazul ei, producerea imaginii este rezultatul unui proces deconstructiv, care presupune anularea funcțiilor semiotice tradiționale utilizate în reprezentare. Practica sa artistică dezvoltă o narațiune despre imagine folosind experiențele personale, activitățile și trăirile cotidiene, inspirate din realitatea imediată indusă de manipulările vizuale ale culturii de masă.

În contrapunct, Ana Maria Micu și-a restrâns practica artistică pe o sursă de imagini care provin din mediul propriei locuințe. Artista pictează exclusiv scene din propriul apartament, imagini luate în timpul diferitelor eforturi artistice. Pictura propusă de ea reprezintă o examinare vizuală nelimitată, o prezentare multifațetată a sinelui.

Instalațiile create de Sarah Muscalu se situează la granița dintre pictură și fotografie. Ea explorează extensia și hibridizarea celor două medii, precum și specificitatea acestora în relație cu capacitatea lor de a comunica obiectiv o informație. În cazul prezent, informația este despre procesul de eroziune și dispariție a spațiilor publice în timp, luând drept repere condiția post-industrială a societății românești și tematizarea muncii.