Roman Cotoșman și Molnár Zoltán, la Jecza

„Decentralized Games”, prima expoziție din sezonul cultural de toamnă la galeria Jecza din Timișoara, e vernisată în 18 octombrie și propune un dialog între doi artiști emblematici pentru articularea modernității vizuale timișorene a anilor ’60 – Roman Cotoșman și Molnár Zoltán.

Practicile lor, deși distincte ca mediu și expresie, converg într-un teritoriu comun al gândirii sistemice și al ordinii formale, unde disciplina geometrică devine mijloc de explorare a libertății vizuale. Aceste teme au conturat nu doar traiectoriile lor individuale, ci și întreaga colectivitate artistică timișoreană a anilor ’60 – ’70, una dintre cele mai coerente și reprezentative din România postbelică.

Ambii artiști au participat, în mai 1968, la Sala Kalinderu din București, la expoziția care avea să schimbe traiectoria artei românești. Intitulată „5 Young Artists from Timișoara”, aceasta a fost prima manifestare din România dedicată artei abstract-constructiviste, reunind lucrări semnate de Roman Cotoșman, Molnár Zoltán, Ștefan Bertalan, Constantin Flondor și Diet Sayler. În contextul Primăverii de la Praga și al scurtei perioade de liberalizare din România, expoziția a introdus un limbaj artistic radical nou, care respingea constrângerile realismului socialist și revendica autonomia formelor și a gândirii vizuale.

Roman Cotoșman (1935 – 2006)

Roman Cotoșman, membru fondator al Grupului 1+1+1 (1966 – 1969), alături de Ștefan Bertalan și Constantin Flondor, este una dintre figurile definitorii ale artei constructiviste românești. După o scurtă perioadă de explorări figurative și informale, artistul s-a orientat către un limbaj riguros, geometric, unde compoziția devine un sistem autonom, rațional și clar articulat. În 1969, alături de Ștefan Bertalan și Constantin Flondor, a reprezentat România la Bienala de Artă Constructivistă de la Nürnberg.

„Arta este o infinită experiență senzorială și spirituală. O activitate cognitivă și liberă, o formă de cunoaștere la care ajungi prin dimensiunea specifică a gândului, aplicată în opera de artă; ceva care reunește laolaltă experiențele într-un întreg: intuiția și concepția – dintre care niciuna nu este, încă, totală sau completă”.

După 1970, Cotoșman a emigrat, mai întâi în Germania, apoi în Statele Unite, stabilindu-se la Philadelphia. Acolo și-a continuat activitatea artistică într-un spirit minimalist, prin desene, colaje și obiecte care reflectă o reflecție lucidă asupra formei pure. După 1989, lucrările lui au revenit constant în expoziții importante din România. Pe plan internațional a reprezentat România la Bienala de la Veneția din 1995, iar operele sale se regăsesc atât în colecții muzeale importante, cât și colecții private, dintre care amintim: Kontakt Collection a fundației ERSTE Bank din Viena. Recent, una dintre lucrările sale a fost achiziționată de colecția Another Space din New York.

În 2024, Galeria Jecza a prezentat lucrări semnate de Roman Cotoșman la Untitled Art Fair, Miami Beach, într-un dialog curatorial cu Molnár Zoltán, Nana Mandl și Norbert Ștefan, confirmând relevanța contemporană a demersului său constructivist.

Molnár Zoltán (1937 – 1999)

Molnár Zoltán, absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca, a fost apropiat de artiștii din Grupurile 111, împărtășind cu aceștia interesul pentru artă și știință. După o perioadă de activitate didactică la Facultatea de Arte din Timișoara (1963 – 1972), s-a dedicat creației și scenografiei, colaborând cu Teatrul Maghiar de Stat și Opera Națională din Timișoara.

Este recunoscut ca artist pentru explorările sale în arta vizuală, unde îmbină în mod organic arta cinetică și op art-ul cu teme spirituale profunde. Practica sa depășește experiența vizuală tradițională, folosind culori vibrante și forme geometrice pentru a crea compoziții care rezonează cu o armonie muzicală și o precizie structurală. Artistul credea în puterea artei de a atinge esența existenței, afirmând:

„Prin mijloacele formale ale semnelor, aud pulsația universului, începutul etern al vieții”.

Arta lui este una a abstracției ca scop în sine, o explorare a formelor, ritmurilor și cromaticii într-un echilibru aproape muzical. În lucrările sale, geometria se întâlnește cu armonia, iar structura devine o formă de meditație vizuală.

În 2024, Galeria Jecza a participat la Vienna Contemporary, cu lucrări semnate Molnár Zoltán într-un dialog vizual cu Anita Schmid. Tot în 2024 galeria Jecza  a expus lucrările sale la UNTITLED Miami alături de Roman Cotoșman, Norbert Ștefan și Nana Mandl unde a plasat o lucrare reprezentativă într-o distinsă colecție din Los Angeles.

„Decentralized Games” funcționează, astfel, ca o reîntâlnire simbolică între două viziuni complementare în ceea ce privește arta abstractă. Pentru Roman Cotoșman, construcția geometrică a devenit o formă de meditație rațională, un proces prin care ordinea și structura se transformă într-o căutare a spiritualului. Pentru Molnár Zoltán, aceeași disciplină formală s-a convertit într-un limbaj pictural cu rezonanțe muzicale, unde ritmul, culoarea și forma coexistă într-un echilibru aproape sonor.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 18 octombrie – 6 decembrie, de joi până sâmbătă, între orele 11:00 și 19:00, cu tururi ghidate în fiecare sâmbătă de la ora 16:00. Programare online.

Fotografie principală: „Untitled”, 1987, de Roman Cotoșman; credit: Jecza Gallery